Din pacate, s-a ajuns in situatia in care intreaga economie a Romaniei, intregul mediu de afaceri, asteapta sa retraiasca dramele din timpul crizei din 2008-2010. Totul pare in suspensie. Nimic nu se face si nimic nu se intampla, toata lumea e in asteptare. In asteptarea a ce!?, am intreba noi, dar suntem siguri ca nimeni nu ar sti sa ne raspunda. Asemeni economiei nationale, si sectoarele autohtone de carne si lapte traverseaza aceeasi stare, cautand sa iasa la lumina din haosul momentului prin propriile forte. Dar, vor putea?
Sperante desarte
Sectorul romanesc al carnii este definit in momentul de fata de dezastrul din domeniul cresterii suinelor si al productiei de carne de porc, potrivit meat-milk.ro. Fata de ce se intampla, imaginea toamnei indica un haos total dar si asociatii profesionale mai mult sau mai putin vlaguite, in demersurile lor fata de autoritati.
In vara, Asociatia Producatorilor de Carne de Porc din Romania (APCPR) semnaleaza ca implicarea autoritatilor desemnate sa stopeze evolutia Pestei Porcine Africane (PPA) in Romania era si, vedem bine, este insuficienta si ineficienta. Asociatia s-a adresat si oficialilor din domeniul sanatatii animale de la Comisia Europeana, solicitand analiza situatiei fermelor comerciale de cresterea porcilor si adoptarea de masuri de relaxare a interdictiilor de miscare a porcilor si carnii de porc, aplicate in mod excesiv in Romania si care afecteaza grav piata nationala.
Raspunsul Comisiei Europene mentiona foarte clar ca misiunile de audit, desfasurate in perioada 2017-2019, au identificat riscuri mari de transmitere a PPA din Romania catre alte state membre UE, cauzate de masurile insuficiente si ineficiente luate de autoritati pentru exploatatiile non-comerciale si gospodariile populatiei, cu privire la:
♦ Identificarea, inregistrarea si evidenta animalelor si a produselor din carne de porc;
♦ Controlul miscarilor de animale si a produselor din carne de porc, a mijloacelor de transport si a persoanelor;
♦ Masurile scazute de biosecuritate;
♦ Lipsa unui plan de actiune cu termene concrete privind prevenirea, eradicarea si controlul PPA in conformitate cu legislatia europeana si cu recomandarile misiunilor de audit, in special noi proiecte legislative nationale de clasificare a fermelor, biosecuritate si controlul circulatiei porcinelor.
Fata de acest raspuns, APCPR constata amar ca, poate, dupa incheierea mandatului autoritatilor romane la presedintia rotativa a UE, autoritatile responsabile vor dedica timp si problemei extrem de grave a evolutiei virusului PPA in Romania. Dar nu s-a intamplat asa. Dupa cum rezulta din statistici, productia de carne de porc din Romania a scazut cu 7% in trim. I 2019, fata de aceeasi perioada a anului trecut. In schimb, infloreste importul, care a crescut cu 17%, raportat la aceeasi perioada a anului trecut, si sunt afectati angajatii din fermele comerciale si consumatorii.
”Inchideti granitele!”
Intre timp, la jumatatea lunii septembrie, Pesta Porcina Africana (PPA) evolua in 31 de judete, cu un numar de 1.185 de focare, dintre care 12 focare in exploatatii comerciale si 6 focare in exploatatii de tip A. In alte 4 judete exista doar cazuri la mistreti. Iar, pana la finalul lunii, fusesera sacrificati aproape 500.000 de porci. Asta a determinat ACEBOP, condusa de doamna Mary Pana, sa propuna inchiderea granitelor Romaniei pentru exportul de porci vii sau carne de porc, si asa infim, doamna Pana argumentand: ”Macar ne mancam porcii, scapam de PPAC prin consum si repopulam, concomitent cu sacrificarea mistretilor”.
Din fericire, lucrurile sau mai bine in celelalte sectoare ale zootehniei: Desi nu are o mare pondere, din cauza consumului scazut, productia de carne de vita este exportata cu succes. La fel se poate spune si despre ovine, iar in privinta pasarilor, stam cel mai bine, Romania producand cu 20 % mai mult decat necesarul de consum, deci, exporturile merg si pe aceasta linie de afaceri.
Procesatori (oarecum) favorizati
La randul ei, procesarea profita din plin de preturile scazute de pe piata internationala a carnii de porc, in ciuda cererilor extrem de mari din China. Da, preturile au crescu foarte mult fata de acum doi ani, insa marja de profit a procesatorilor este mai mult decat multumitoare, pe o plaja a gamei sortimentale care poate satisface orice dorinta si orice buzunar.
Dar, chiar si asa, pentru procesatori este dificil: Pretul carnii de porc din Romania a avut a patra rata de crestere din Uniunea Europeana. Mai mult decat atat, in conditiile in care carnea de porc s-a scumpit cu 50 %, procesatorii gasesc materie prima cu greu, din cauza cererilor imense de pe piata chineza. Si pretul carcaselor creste in fiecare saptamana, in conditiile in care traderii asiatici achita pe bursele din Spania in avans si liciteaza tot in avans cu preturi crescute chiar si cu 20 %!
Lucrurile par a se schimba inca o data, pentru ca, iata, China a eliminat taxele de import la carnea de porc din Statele Unite, fapt care va influenta afacerile globale, determinand un debuseu pentru piata Uniunii Europene. Dar, se va produce? Si daca da, la ce costuri? Doar viitorul ne va raspunde.
Scad efectivele de bovine
Nici in zona productiei primare de lapte nu stam prea bine. Dupa o perioada fericita de vreo trei ani, timp in care toata lumea parea sa creada ca nu ne vom mai intalni cu situatii precum cele din 2013, iata ca afacerile incep din nou sa sufere, chiar daca acum cauzele sunt altele.
Este foarte adevarat, la finalul acestei veri, Comisia Europeana plasa Romania pe locul II, in privinta laptelui-materie prima livrat catre procesare, datele fiind valabile pentru finalul lunii iunie 2019. Locul fruntas era socotit de Eurostat pe baza raportarilor din tara dar el nu era nici valoric si nici cantitativ, ci procentual, de +4,2 %. Oricum, vestea a bucurat, inaintea noastra nefiind decat Irlanda, cu un plus de 10 %. Nici la pretul laptelui la poarta fermei nu am parut sta prea rau, daca e sa ne luam dupa aceeasi informare Eurostat: Daca media europeana era de 33,5 eurocenti, media din Romania era de 28,3 eurocenti.
Doar ca lucrurile par sa nu fi stat chiar asa. Surse din piata ne-au declarat ca daca e vorba de crestere, ea nu este reala, ci doar aparenta, pentru ca s-a declarat mai mult. Insa, de fapt, cantitatea de lapte-materie prima livrata catre procesatori a scazut, lucru confirmat si de raportarile lunare ale Institutului National de Statistica.
Iar cauzele scaderii de livrari sunt din cele mai grave: scaderea calitatii laptelui! Intr-una dintre editiile emisiunii tv Meat.Milk, domnul Dorin Cojocaru-Presedintele APRIL, sintetiza: ”Atunci cand situatia economica generala este dificila si atunci cand nu mai ai de unde taia la costuri, pentru a-ti mentine afacerea pe picioare, tai din calitatea productiei”.
Si lucrurile, din pacate, chiar asa par sa stea, dovada si faptul ca, daca importurile de lapte-materie prima erau foarte mici, fermierii romani producatori de lapte livrand toata productia spre procesare, acum importurile au inceput sa creasca din nou, iar cauza este aceeasi, dupa cum afirma unii jucatori: calitatea slaba a laptelui-materie prima. Si cresterea importului nu e de ici, de colo, ci de +9,6 %!
Insa, situatia este mai grava de atat: Conform ultimului raport consolidat emis de INS, datele fiind valabile pentru finalul semestrului 1 ale anului 2019, fata de aceeasi perioada a anului trecut, efectivele de animale au scazut cu 2 % si, ce este mai grav, au scazut si efectivele matca, de reproductie, cu 1,6 %. Pe regiuni, analizand distributia efectivelor de bovine la 1 iunie 2019, comparativ cu 1 iunie 2018, se observa ca ponderea acestora a crescut in regiunile: Centru (+0,4 puncte procentuale) si Sud-Est (+0,3 pp.). Efectivele au scazut in regiunile Sud-Muntenia (-0,3 pp.), Nord-Est (-0,3 pp.) si Sud-Vest Oltenia (-0,1 pp.), iar in regiunile Nord-Vest, Vest si Bucuresti si Ilfov numarul bovinelor a ramas constant.
Consumul creste. Sa ne miram?
Conform aceluiasi Institut National de Statistica, la finalul lui iulie 2019, fata de iunie 2019, productia a crescut la urmatoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 2548 tone (+14,7%), lapte de consum cu 2423 tone (+10,2%), smantana de consum cu 100 tone (+1,8%). Scaderi ale productiei s-au inregistrat la branzeturi cu 379 tone (-4,1%) si la unt cu 24 tone (-3,2%).
Iar, daca e sa comparam finalul lui iulie 2019, cu aceeasi data a anului 2018, productia a scazut la unt cu 191 tone (-20,6%), smantana de consum cu 98 tone (-1,7%) si branzeturi cu 84 tone (-0,9%). Cresteri ale productiei s-au inregistrat la lapte de consum cu 3147 tone (+13,6%) si lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 1771 tone (+9,8%).
Observand fluctuatiile, am putea spune ca evolutia este normala, insa nu este asa. Per total, consumul de lactate a crescut, iar diferenta nu poate veni decat din cerinta tot mai diversa a consumatorului roman, cerinta care i-a fortat pe procesatori sa inoveze, dar si din importurile de lactate finite.
Asa vedem cum, in ultima perioada, Danone a iesit pe piata cu lactate bio. Conform Nielsen, cremele de branza, deserturile lactate si sortimentele cotage cresc in preferintele consumatorilor. Si lactatele din lapte de capra cresc in volum si valoare. Branzeturile maturate produse in Romania (Praid, Horezu, Nasal etc), si-au consolidat pozitia dar nu sunt de ajuns, pentru ca romanii cumpara din ce in ce mai multa gouda de import, branzeturi albastre, cum ar fi Camembert, Brie sau Roquefort.
Nici celelalte sortimente, cum ar fi Cheddar, Edam, Parmesan, Emmental ori Leerdammer nu se plang de cerere, fie ca sunt produse aici, fie ca, de cele mai multe ori, sunt importate, de vreme ce valoarea lor, pentru finalul anului 2019, se asteapta sa ajunga la cca 210 milioane de euro, dupa cum informeaza acelasi Nilsen. Si, ca un ”Finis coronat opus”, asa cum e si firesc, telemeaua scade in preferintele romanilor.
X X X
Dupa cum am vazut mai sus, fie ca se apeleaza la ingeniozitate, inovand, fie la importuri, procesatorii din sectoarele de carne si lapte, alaturi de marele retail, sunt capabili sa satisfaca toate cerintele consumatorilor care emit mereu si mereu noi pretentii. Jalea vine insa din zona fermelor. Ce mai putem spune despre productia autohtona de carne de porc, fata de ce s-a spus si fata de ce stie toata lumea? Si ce mai putem spune despre productia de lapte-materie prima, atata vreme cat procesatorii se orienteaza din nou spre importuri? Un singur lucru: o politica economica realista si coerenta, care sa salveze nu doar productia de carne si lapte a Romaniei, ci Romania insasi!
Articol preluat de pe: www.meat-milk.ro
