Inteligenta artificiala, de la fictiune la realitate

Inteligenta artificiala, de la fictiune la realitate
Foto: google.ro

“Ce este inteligenta artificiala?”, “Cum functioneaza inteligenta artificiala?” sau “Cat de periculoasa este inteligenta artificiala?”. Sunt doar cateva intrebari la care cu totii asteptam raspunsuri ample, care sa ne potoleasca curiozitatea amplificata de filmele lansate in ultimii ani.

Filmul momentului este fara doar si poate “Ghost in the shell”, care evidentiaza rolul major al tehnologiei in vietile noastre si care ne dezvaluie cum va arata viitorul omenirii daca nimeni nu va incerca sa stagneze intr-un anumit fel evolutia tehnologica.

Actiunea filmului are loc intr-o Japonie in care multi oameni au creiere cibernetice, ceea ce ii expune atacurilor unor hackeri, o unitate de elita, numita Section 9, condusa de personajul lui Scarlett Johansson. Major este un hibrid unic om-cyborg care va ajunge sa lupte impotriva acestor hackeri ce isi pot obliga victimele sa comita orice infractiune. Devotata lichidarii celor mai periculosi criminali si extremisti, Section 9 se vede confruntata cu un inamic al carui singur scop e sa distruga definitiv progresele facute.

Din punctul meu de vedere, filmul nu doar ca ne pune mai mult pe ganduri in ceea ce priveste viitorul nostru, dar ne amplifica si setea de cunoastere asupra acestui subiect.

La inceput inteligenta artificiala parea a fi doar un subiect desprins din literatura science-fiction: masinarii care pot vorbi, gandi sau simti. Cu toate acestea, in ultima vreme oamenii de stiinta au inregistrat progrese importante in acest domeniu de cercetare.

Dupa ce am dat o simpla cautare pe Google am aflat ca inteligenta artificiala vizeaza studiul si designul agentilor inteligenti, sisteme care percep mediul inconjurator si maximizeaza sansele propriului succes prin comportament.

Aparut in anul 1959, termenul de “inteligenta artificiala” reprezinta “arta de a crea masini care sa indeplineasca functii ce ar necesita inteligenta, daca ar fi indeplinite de oameni”, potrivit afirmatiei lui John McCarthy, un pionier al informaticii.

Progresele inregistrate in acest domeniu au generat dezbateri aprinse cu privire la amenintarea pe care inteligenta artificiala o reprezinta la adresa omenirii, indiferent ca vorbim de o amenintare fizica sau economica.

 

Principalul scop al inteligentei artificiale este de a imita in totalitate creierul uman in modul in care acesta gandeste, raspunde si interactioneaza. Chiar daca cercetatorii au ajuns la un stadiu avansat cu aceasta procedura, inca le este imposibil de analizat matematic si/sau de tradus creierul uman in limbaj computerizat.

Cu toate ca inteligenta artificiala nu ne pune inca in pericol existenta, acest mod de gandire a devenit indispensabil si in alte domenii, precum: medicina, aviatie, navigatie maritima si in activitatile curente. De exemplu: pornind de la un senzor, dispozitivele inteligente au capacitatea de a intelege lumea din jur si de a o simplifica.

Transformarea digitala determina atat o schimbare de perceptie, cat si de comportament in legatura cu modul in care invatam, derulam activitatile zilnice, comunicam si percepem realitatea.

 

Desi parerile privind acest subiect vor fi mereu impartite si vor naste controverse, evolutia tehnologica va modela constant lumea in care traim si ne va influenta pe fiecare in parte, fie ca vrem sau nu. Mai mult decat atat, daca este sa ne ghidam dupa ritmul in care au evoluat majoritatea tarilor pe acest segment, concluzionam ca in cel mult 20 de ani inteligenta artificiala va fi prezenta in absolut orice lucru din viata noastra, simplificand-o totodata.

Daca acest articol ti s-a parut interesant, urmareste-ne si pe paginile de Facebook, Twitter sau LinkedIn!

Thursday, 20-April-2017
Autor: Minodora Florescu