Sindromul de burnout a primit de la Organizatia Mondiala a Sanatatii o definitie generala: ”un sindrom aparut ca rezultat al stresului cronic la locul de munca, care nu a fost gestionat cu succes”, dar si cateva caracteristici: “sentimente de epuizare sau epuizare energetica, detasare mentala crescuta de locul de munca sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de munca si reducerea eficacitatii profesionale”.
Chiar si inainte de pandemie, acest fenomen capatase proportii, insa in ultimii doi ani tot mai multi angajati au ajuns in situatia de a se simti epuizati. Orele in sir petrecute peste program, proiecte stresante, conflicte cu partenerii sau colegii de munca, presiunea financiara, toate acestea sunt elemente care pot duce la aparitia burnout-ului.
Conform unui sondaj realizat o platforma de recrutare, 4 din 10 angajati romani au avut un an mai greu in 2021. Statisticile arata ca 47% dintre ei nu au reusit sa echilibreze viata personala cu volumul de munca si cred ca au suferit sau sufera de burnout.
Simptomele pot aparea in orice meserie, in orice moment, mai ales dupa o perioada stresanta si un volum mare de munca, dar sunt anumite profesii mai afectate de burnout decat altele.
Profesii predispuse la BURNOUT
Aparitia sindromului BURNOUT in sfera profesionala are legatura cu mediul de lucru, programul, sarcinile din fisa postului si propriul stil de lucru. Tocmai de aceea unii profesionisti ating mai rapid epuizarea si sunt afectati de stresul cronic.
Medicii – reprezinta poate categoria profesionala cu cea mai mare predispozitie pentru aparitia burnout-ului. Asta pentru ca activitatea lor se desfasoara pe intervale orare foarte mari, implica decizii majore, exista riscul de malpraxis, iar presiunea emotionala este accentuata. De munca si deciziile lor depind vietile oamenilor. Tot in categoria salvatorilor intra si pompierii, ambulantierii sau politistii.
Pilotii - si in cazul acestor profesionistiraspunderea este foarte mare, deciziile se iau in timp scurt, fondul emotional este puternic,iar programul este unul special. Trebuie sa faca fata atat diferentelor de fus orar, cat sa-si adapteze misiunea si la conditiile meteo, spatiul de zbor, iar pe umerii lor apasa de multe ori o responsabilitate uriasa.Aparitia sindromului de burnout in cazul pilotilor nu este de mirare.
Profesorii
Contrar parerii generale ca profesorii au un program mai scurt, pause dese, vacante in timpul anului si o meserie usoara, in realitate sunt predispusi epuizarii profesionale. Interactiunea cu oamenii este dificila in multe situatii, dar si mai grea este atunci cand de partea cealalta se afla un copil. Profesorii trebuie sa se impuna, sa empatizeze, sa fie modele si sa se ridice si la nivelul asteptarilor parintilor si conducerii scolilor. In aceste conditii, stresul este ridicat. Daca si dotarile lipsesc, asa cum s-a intamplat in pandemie, este de la sine inteles de ce unii au clacat si au renuntat. Cu cat sunt mai tineri, cu atat sansele sa apara stresul emotional sunt mai mari.
Jurnalistii – acesti profesionisti au fost inclusi, inca de acum cativa ani, in categoria celor care au sanse mari sa sufere de burnout, intr-un top realizat de portalul CareearCast. Acestia au facut referire mai ales la posturile de fotoreporter si reporter, “din cauza expunerii permanente la pericole, in razboi, cutremur, dar si a termenelor limita si a concurentei”.
Avocatii - dupa o lunga perioada de studiu, pregatire si specializare, avocatii au de dus o responsabilitate foarte mare. Simplul fapt ca de munca lor depinde libertatea unui om reprezinta un factor de stres puternic. Se adauga si mediul de lucru (deseori fiind nevoiti sa mearga in penitenciare), termenele-limita, programul.
Operatorii pe linia de productie - meserie cu raspundere destul de mare.Desi tehnologia a avansat foarte mult si munca intr-o fabrica nu mai presupune efortul fizic din trecut, programul in ture, regulile stricte, riscul de accidentare si cantitatea de munca (lucrul pe banda) pot duce la burnout.
