Retentia oamenilor in companii este una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta managerii. Plecarea unui angajat poate avea efecte negative pe termen lung, in special financiare. Iar astfel de situatii pot crea efectul domino. Adica, plecarea unui angajat poate duce la plecarea mai multor oameni din companie, daca managerii nu gasesc o modalitate de a-i motiva pe oameni astfel incat sa ramana alaturi de companie.
Potrivit Harvard Business Review, in medie, este nevoie de 24 de zile pentru a inlocui un angajat, iar costurile de angajare pot ajunge la sume enorme, in functie de domeniul de activitate al fiecarei companii. Mai mult decat atat, plecarea unui angajat inseamna pierderea unei pozitii-cheie sau chiar a unui talent, daca vorbim de domenii creative. Tot potrivit Harvard Business Review, aproape un sfert dintre angajati aleg sa plece abia dupa primul an petrecut intr-o companie, ceea ce inseamna ca managerii ar avea suficient timp sa anticipeze si sa previna astfel de situatii.
Dezavantajul este acela ca nu toate companiile sunt suficient de pregatite pentru a anticipa sau pentru a preveni plecarea unui angajat. Chiar si identificarea unui comportament poate fi un proces indelungat, care nu aduce de fiecare data rezultatele dorite de companie.
De ce pleaca angajatii din companii? Ce ii determina sa renunte la un job si sa accepte noi provocari? Si ce pot face managerii pentru a evita astfel de situatii?
Exista numeroase raspunsuri la aceste intrebari, iar motivele difera de la o companie la alta sau de la un domeniu la altul. Cu toate acestea, cel mai important lucru pe care il pot face managerii este sa identifice principalele motive pentru care angajatii pleaca din companii si sa elimine pe cat mai mult posibil factorii de risc.
Iata, asadar, cateva dintre motivele pentru care angajatii pleaca din companii!
De ce pleaca angajatii din companii – greseli pe care le fac managerii
Greseala nr. 1: Seteaza obiective greu de realizat si au asteptari mult prea mari
De regula, cei mai multi angajati au un numar foarte mare de sarcini. Desi este necesar sa le duca pe toate la indeplinire, unele dintre ele nu sunt atat de utile pentru functia pe care o ocupa. Un exemplu poate fi pentru domeniul vanzarilor. Daca un reprezentant de vanzari are de indeplinit un target lunar, ceea ce presupune sa interactioneze cu cat mai multi oameni si sa converteasca cat mai multe oferte in vanzari, insa in acelasi timp este “prins” cu introducerea datelor in calculator pentru fiecare vanzare, atunci randamentul va fi in mod automat unul mult mai scazut. Totodata, acelasi angajat, cel care este reprezentant de vanzari, va fi pus in situatia in care va trebui sa aleaga intre doua sarcini. Desi aceasta optiune nu este una oficiala si acceptata de manageri, este o situatie care poate crea foarte mult stres si nemultumire. Ce poate fi facut in aceasta situatie? O solutie foarte simpla si eficienta este stabilirea prioritatilor pentru fiecare angajat in parte. Astfel, fie ca vorbim de un reprezentant de vanzari, fie ca vorbim de un angajat care asigura suport sau se ocupa de contracte, fiecare trebuie sa aiba sarcinile si prioritatile bine definite. Abaterile nu ar trebui sanctionate, mai ales in cazul in care angajatul alege sa ignore un task mai putin important pentru a duce la indeplinire un task urgent.
Greseala nr. 2: Programeaza si desfasoara activitati care duc la pierderea unor resurse importante
Astfel de situatii se intampla in cazul companiilor in care echipa are intalniri zilnice, care se pot desfasura pe durata a cateva zeci de minute sau care se pot desfasura pentru mai multe ore. Astfel, cea mai importanta resursa pe care o pierd angajatii in aceasta situatie este timpul. Angajatii care trebuie sa participe constant la sedinte, sa intocmeasca rapoarte sau sa discute cu managerii despre rezultatele lor pierd timp esential, iar acest lucru se va reflecta direct in calitatea activitatii lor. Ce poate fi facut in aceasta situatie? Daca angajatii isi cunosc foarte bine sarcinile, stiu ce termene limita trebuie sa respecte si sunt foarte organizati, atunci atribuirea de noi sarcini sau programarea unor intalniri pica din start din discutie. Mai mult decat atat, daca acestia au sarcini importante, managerii trebuie sa gandeasca un plan astfel incat sa elimine din sarcinile lor zilnice acele lucruri care nu sunt importante sau urgente.
Greseala nr. 3: Delegarea unui numar foarte mare de sarcini, unele dintre ele deloc necesare
O alta greseala pe care o fac cei mai multi manageri este aceea ca aloca mult prea multe sarcini. Iar partea cea mai neplacuta este aceea ca unele dintre ele nu sunt necesare. Astfel, angajatii pierd foarte mult timp cu sarcinile zilnice, saptamanale si lunare, se confrunta cu stres si din aceasta cauza au un randament mai scazut. Ce poate fi facut in aceasta situatie? Alocarea unui numar mai mic de sarcini este un prim pas pentru crearea unei activitati mai placute. In plus, daca angajatii au un numar bine definit de sarcini, semnificative si esentiale pentru cresterea si dezvoltarea companiei, acestia vor fi in mod sigur mult mai implicati in activitatile pe care le desfasoara.
Este adevarat ca nu poate fi controlat fiecare aspect cand vine vorba de experienta angajatilor, iar motivele pentru care unii dintre ei aleg sa plece pot fi numeroase. Cele prezentate anterior sunt doar trei din numeroasele motive pentru care companiile se confrunta cu angajati demotivati, care prefera sa renunte la actualul job. Ce pot face managerii? In primul rand, pentru a nu se confrunta cu lipsa de personal, ei trebuie sa acorde mai multa atentie lucrurilor ce pot fi imbunatatite. Feedback-ul angajatilor este, de asemenea, foarte important. Astfel, managerii ar trebui sa discute periodic cu echipa pentru a afla ce probleme sunt intampinate, ce situatii sunt neplacute sau… ce nemultumiri sunt in randul angajatilor.
Te-ar putea interesa si: Te grabesti sa-ti dai demisia? Cum sa-ti urmezi cariera visurilor tale!
