Ceea ce in urma cu cateva saptamani parea de negandit, este cerut acum tot mai insistent de multe voci de calibru din politica europeana: un nou plan Marshall, pe modelul ambitiosului plan gandit de americani ca ajutor pentru Europa dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial.
Doua treimi dintre victime sunt europeni
Astfel, Presedintele Consiliului European, Charles Michel, anuntase deja ca liderii UE vor avea astazi discutii pe aceasta tema, o videoconferinta a acestora fiind anuntata in cursul zilei. Contextul este cat se poate de sumbru: Europa totalizeaza doua treimi din numarul total de victime al virusului, astfel ca Charles Michel nu a facut economie de cuvinte, declarand ca „atunci cand vorbeste despre un plan Marshall, vorbeste cu mare ambitie”.
„Coronabonduri” impotriva Covid-19
Acesta nu este de altfel singurul care s-a pronuntat in favoarea unui asemenea plan. Prim Ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, facuse apel inca de duminica la un efort comun european similar celui de dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, care sa ajute la reconstructia care se anunta deja foarte dificila a economiilor afectate de coronavirus. Mai mult, acesta a enuntat ideea unor bonduri pan-europene, asa-numitele „coronabonduri”, care sa faciliteze revenirea finantelor de pe batranul continent.
Ce initiative sunt votate astazi in Parlamentul European
In lumina acestor cerinte tot mai apasate, astazi Parlamentul European a supus dezbaterilor, in procedura de urgenta, trei initiative menite sa ajute efortul actual de limitare a efectelor epidemiei de coronavirus, urmand sa pronunte un vot final asupra lor pana la finalul zilei:
- Initiativa de investitii (Coronavirus Response Investment Initiative), mai precis fonduri de coeziune de 37 de miliarde de euro pentru a face fata efectelor Covid-19
- Propunerea legislativa de extindere a domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru a acoperi urgentele in materie de sanitate publica
- Incetarea asa-numitelor „zboruri-fantoma” (normele aeroportuare obliga companiile aeriene sa exploateze cel puțin 80% din sloturile lor de decolare si de aterizare, daca nu doresc sa le piarda in sezonul urmator, lucru care a impins multi transportatori aerieni sa opereze zboruri goale).
