Fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu, susține că nevoia de împrumut a României va fi mai mare în 2022 decât anul trecut, în contextul incertitudinilor legate de creșterea economică dar și al lipsei de stabilitate politică.
Mai mult decât atât, creditorii se vor uita de două ori înainte să ne mai împrumute, iar dobânzile la care va obține România împrumuturi vor crește.
Ialomițianu arată că nu vede necesitatea unui acord cu FMI, mai ales că PNRR este un program similar celor ale Fondului: bani în schimbul reformelor.
Probleme cu încrederea investitorilor
”În 2022 vom avea o creștere nominală a PIB-ului ca urmare a creșterii inflației – este prevăzută o creștere de 10%, din care peste 4% avansul real și 6% creșterea nominală, dată de inflație, care ar putea chiar să fie și mai mare, la 10%.
Ăsta nu este însă un lucru bun pentru economie și pentru populație, pentru că va scădea foarte mult puterea de cumpărare și multe firme vor avea mari probleme și s-ar putea chiar să intrăm în recesiune, suntem doar la un pas.
Prin urmare, e posibil ca și pe piețele financiare dobânzile să crească pentru România, chiar dacă nu vom fi retrogradați din punct de vedere al ratingului de țară.
Creditorii se vor uita de două ori înainte să ne mai împrumute, pentru că avem și instabilitate politică, sunt mai multe probleme, e o adevărată lipsă de decizii la nivelul coaliției guvernamentale.
România va avea probleme cu finanțarea datoriei în 2022 nu atât din perspectiva ponderii în PIB, ci mai ales din cauza scăderii încrederii investitorilor.
Lipsa stabilității politice va duce la o creștere a dobânzilor, care oricum se află pe un trend internațional ascendent.”, a declarat Gheorghe Ialomițianu, în exclusivitate pentru risco.ro.
Bani în schimbul reformelor
”Din punctul meu de vedere, nu se justifică un acord cu Fondul Monetar Internațional - FMI în perioada următoare, pentru că există totuși lichiditate pe piață.
Să nu uităm că în 2009 am fost obligați să încheiem un acord cu FMI pentru că nu puteam să ne mai finanțăm. România încă se poate finanța azi.
În 2009, România a vrut să ia un împrumut de la Comisia Europeană, iar factorii de decizie de la Bruxelles ne-au trimis la FMI, motivând lipsa de expertiză în implementarea de reforme.
Mai mult decât atât, noi avem deja încheiat un acord care seamănă cu unul de tip FMI. Este vorba despre Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR, unde avem impuse o serie de reforme de care este condiționată finanțarea.
Nu obținem bani dacă nu facem reforme – în sistemul fiscal, în sistemul de pensii, în administrația publică.
Suntem obligați în cadrul PNRR să implementăm reformele cerute de Comisia Europeană. Și un acord cu FMI tot pe acest proncipiu este construit: bani pentru finanțarea deficitului bugetar și a altor cheltuieli, în schimbul reformelor.”, explică fostul ministru de Finanțe.
Datoria publică va depăși 50% din PIB
”Serviciul datoriei publice stabilit pentru anul acesta este de 145 miliarde de lei – peste 70 de miliarde de lei pentru a finanța deficitul bugetar, iar diferența pentru a rambursa datoriile care ajung la scadență.
Este clar că datoria publică va depăși anul acesta pragul de 50% din PIB, în ciuda angajamentului luat de Ministerul de Finanțe prin programul de guvernare că nu se va întâmpla acest lucru.
Ministerul de Finanțe s-ar putea să aibă mari probleme anul acesta cu colectarea, vor crește și cheltuielile cu dobânzile, nu au cum să țină nivelul datoriei publice sub 50% din PIB.
Măsurile prezentate – factura electronică, radarul de transport, casele de marcat electronice conectate la serverul ANAF – sunt greu de pus în aplicare astfel ca peste noapte să se obțină o colectare mai bună, prin urmare există riscul ca Finanțele să aibă nevoie să se împrumute și mai mult.
Nevoia de împrumut va fi mult mai mare față de nivelul estimat pentru 2022, mai ales că planează o mare incertitudine asupra creșterii economice.”, a conchis Gheorge Ialomițianu.
