Pre pandemie, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24) la nivelul Uniunii Europene a ajuns la un procent de 14,9%. Mai mult, în august 2020, aceasta era de 17,6 %, continuând cel mai probabil să tot crească. Previziunile economice ale Comisiei din vara anului trecut concluzionează că economia UE a scăzut cu 8,3 % în 2020, fiind vorba practic de cea mai gravă recesiune din istoria Uniunii.
Prin urmare, contextul pandemic încă nefavorabil riscă să conducă la apariția unei generații blocate cu prea puține perspective de angajare. Conform Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pandemia are efecte „devastatoare disproporționate” asupra oportunităților de muncă destinate tinerilor. Totodată, ultimele estimări confirmă faptul că tinerii se confruntă cu dificultăţi majore, care-i împiedică să-și continue formarea și educația, iar ulterior, să încerce mai multe joburi sau să intre pe piața muncii.
Care sunt elementele problemă?
În primul rând, conceptul de “consiliere şcolară şi profesională” este destul de rar pus în practică în România, rămânând de cele mai multe ori doar la stadiul de curs opţional sau workshop. Acest aspect nu ar trebui trecut cu vederea întrucât informaţiile despre şansele reale de incluziune pe piaţa muncii după terminarea unei facultăţi sunt esenţiale pentru orice tânăr.
Spre exemplu, în Statele Unite şi la nivelul altor ţări membre UE, absolvenţii de liceu ştiu din start ce cheltuieli implică cursurile unei anumite facultăţi, care sunt şansele de angajare şi eventual la ce salariu te poţi aştepta odată cu intrarea pe piaţa muncii. Astfel, tinerii pot avea o imagine de ansamblu cu privire la investiţia făcută şi la existenţa (sau nu) a unui consens între ce informaţii oferă facultatea şi ce se caută în mediul profesional.
Pe de altă parte, în România, universităţile nu afişează rapoarte transparente, deoarece a specifica câţi absolvenţi şi-au găsit un job în domeniu nu ar fi chiar cea mai bună strategie de marketing. În topul celor mai bune 1000 instituţii de învăţământ superior la nivel global, QS World University Ranking 2021, România are doar două universităţi care ocupă un loc în categoria 801-1000.
În altă ordine de idei, în urmă cu ceva timp, a trece dincolo de nivelul învățământuluiliceal genera mai multe oportunități pentru tineri, în general, persoanele cu studii superioare prezentând o rată de angajare mai mare.
Cu toate acestea, un număr relativ mic de angajatori consideră că absolvenții de facultate sunt realmente pregătiți în mod corespunzător pentru cerinţele unui loc de muncă. În ultimii ani, aceştia subliniază tot mai mult faptul că, în procesul de recrutare sunt preferaţi cei cu experiență dovedită, tinerii simțind astfel presiune din partea mediului profesional (vezi aici ce apreciază mai mult angajatorii).
În general, companiile pun accent pe ce știe efectiv să facă candidatul, şi nu iau în considerare ce sarcini ar putea eventual să ducă la bun sfârşit. Ţinând cont şi de faptul că portofoliul unui tânăr nu este foarte divers, chiar și cei cu un minim de experiență sunt refuzați. Mai mult, unele persoanele care îşi depun candidatura pentru diverse posturi nu primesc vreodată răspuns din partea companiilor, fenomen cunoscut drept “ghosting”.
{Citeşte mai multe aici despre ghostingul profesional în România.}
Pentru a veni în sprijinul tinerilor absolvenţi, în România sunt puţine firme care organizează programe de internship în conformitate cu prevederile legale.
