-2810.png)
Recent, senatorii “au dat undă verde” unui proiect legislativ care urmărește limitarea apariției discriminării de gen, respectiv modificarea procentului femeilor care fac parte din Parlamentul României. Astfel, pe "listele de la parlamentare" Camera Deputaţilor şi Senat, minimum o treime dintre candidații înscriși trebuie să fie reprezentată de femei. Totodata, o condiție suplimentară are în vedere ca o parte semnificativă dintre aceste poziții vacante să privească locuri eligibile. În acest sens, au fost înregistrate 83 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” și 3 “abțineri”. Referitor la procesul legislativ, organul procedural care are ultimul cuvânt este Camera Deputaţilor.
Potrivit unui studiu realizat de Fundația Friedrich Naumann, pandemia Covid-19 a adâncit inechitățile de gen preexistente, expunând femeile unor presiuni socio-economice crescute, deoarece sectoarele de activitate cele mai afectate de criza sanitară sunt cunoscute ca având proporții însemnate de femei angajate.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile proiectului de lege menționat: „listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei candidaţi, trebuie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse. Mai mult, din perspectiva algoritmului folosit, înscrierea candidaţilor în listele pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, se realizează prin alternarea de persoane de un gen cu alte două persoane de gen opus până la epuizarea locurilor de pe listă.”
Inițiatorii proiectului au subliniat faptul că atât în Parlament, cât şi în Guvern putem observa din păcate „o subreprezentare izbitoare” a femeilor, fapt ce a condus la înregistrarea unui regres comparativ cu legislatura anterioară. Nu este pentru prima dată când tema menționată este ridicată de oficialii români, însă de fiecare dată nu a putut fi obținută o majoritate potrivită.
România nu este singura țara din climatul european care a stabilit un cadru legislativ in acest sens. Așa cum specifică și o analiză realizată de organismele UE abilitate în acest sens, mai multe state membre ale UE și-au întărit angajamentul față de egalitatea de gen în procesul decizional politic prin introducerea unor cote de gen. Printre acestea se numara Belgia, Grecia, Spania, Franța și Croația.
La polul opus, potrivit unei statistici Eurostat, în țara noastră femeile ocupă aproximativ 37% din funcțiile de conducere (manageri), depășind practic media UE de 34%. Cu alte cuvinte, la nivel statelor membre, deși reprezentantele “sexului frumos” ocupă circa jumătate din capitalul uman al Uniunii Europene (46%), în cazul funcțiilor executive, femeile sunt subreprezentate, doar 34% dintre acestea ocupând astfel de poziții în cadrul firmelor.
Simultan, Uniunea Europeană doreşte ca femeile să deţină o treime din funcţiile de conducere ale societăţilor. Poți afla mai multe despre acest subiect, citind analiza realizată de noi.
