Desi europenii sunt tot mai atrasi de dezvoltarea personala si profesionala si formarea de noi competente, romanii inca isi dau corigenta la acest capitol. Traim in secolul tehnologiei si schimbarile vin intr-un ritm accelerat, iar acest context impune nevoia de invatare permanenta. Conceptul de invatare pe tot parcursul vietii este mai putin popular in tarile balcanice, dar foarte bine asimilat in tarile nordice. O arata datele Eurostat: cele mai mari cote de participare a adultilor la invatare au fost inregistrate in Suedia (35%), Finlanda (31%) si Tarile de Jos. Romania este la coada clasamentului.
2023- Anul Competentelor
Comisia Europeana a declarat anul 2023 Anul Competentelor. Obiectivul este de a impulsiona companiile sa investeasca in dezvoltarea angajatilor, dar si de a oferi un cadru propice pentru sprijinirea tuturor generatiilor in dobandirea de competente noi, in special in sfera digitala.
De altfel, tinta U.E. pentru 2030 este ca cel putin 60% dintre adulti sa urmeze cursuri de formare si cel putin 78% sa fie angajati. Totodata, mai exista si obiectivul Compasului digital pentru 2030 de cel putin 80% dintre adultii cu competente digitale de baza si 20 de milioane de specialisti TIC angajati in UE. In prezent, la nivel european, 4 din 10 adulti nu au competente digitale de baza.
Romania, U.E. si procesul de invatare pe tot parcursul vietii
Lifelong learning este termenul utilizat pentru a descrie ansamblul de activitatile de invatare intreprinse de-a lungul vietii cu scopul de a imbunatati cunostintele, abilitatile si competentele. Invatarea adultilor se refera de obicei la activitatile de invatare dupa incheierea educatiei initiale si este o componenta vitala a politicii UE.
In 2021, rata de participare a adultilor la invatarea pe tot parcursul vietii a fost de 11% in UE. Ratele de participare la procesul de invatare permanenta, in aproape toate tarile UE, au crescut constant intre 2011 si 2021.
In 2021, cele mai mari cote de participare a adultilor la invatare au fost inregistrate in Suedia (35%), Finlanda (31%) si Tarile de Jos (27%).
De cealalta parte a baricadei, cele mai scazute cote de participare a adultilor la invatare au fost inregistrate in Bulgaria (2%), Grecia (4%) si Slovacia, Romania, Croatia si Polonia (toate 5%).
Daca analizam strict situatia Romaniei, exista o serie de piedici in procesul de invatare pe toata durata vietii:
-parasirea timpurie a scolii
-grad crescut de analfabetism functional
-lipsa unor politici si a unor oportunitati de invatare pentru adulti
-diferente mari intre categoriile sociale
-mentalitate invechita
-costurile participarii la programe de formare a competentelor
-acces redus la informatii
-lipsa motivatiei.
