Pana in 2020, telemunca a reprezentat un regim de munca implementat de foarte putini angajatori din Romania. In plus, pentru angajati, telemuncaera un concept destul de necunoscut. Insa pandemia de COVID-2019 a determinat o schimbare completa de paradigma, astfel incat telemunca a devenit normalitate si in cadrul societatii noastre. Conform datelor transmise de Inspectia Muncii, numarul de angajati care au in contract si clauza referitoare la telemunca a ajuns la aproape 500.000 in prezent(2022).
In trecut, companiile care nu aveau un cadru sigur de telemunca, pur si simplu nu luau in calcul aceasta posibilitate. Dar in zilele noastre aproape toate companiile au fost obligate sa schimbe aceasta politică, din cauza reglementarilor privind starea de alerta sau starea de urgenta, in contextul pandemiei de coronavirus. Este important sa fim flexibili si sa ne adaptam tendintelor si cerintelor angajatilor, dar de asemenea este vital sa ne asiguram ca angajatii sunt protejati cand lucreaza de acasa, si ca businessul este de asemenea protejat.
Pentru a oferi angajatorilor un cadru legal pentru telemunca, dar si pentru protectia angajatilor, Inspectia Muncii a publicat “Ghidul privind desfasurarea activitatii in regim de munca la domiciliu / telemunca / program individualizat de munca’’.
Conform legislatiei in vigoare (Legea 81/2018, OUG 36/2021 si Legea 208/ 2021) telemunca este definita drept “o forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi îndeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor”.
Angajatorul are o serie de obligatii importante privind Securitatea si Sanatatea in Munca, conform articolului 7 din Legea 81/2018:
- Sa asigure mijloacele aferente tehnologiei informatiei si comunicatiilor si / sau echipamente de munca sigure necesare prestarii muncii, partile putand conveni printr-un acord scris inclusiv sa fie utilizate cele propriiale telesalariatului, cu specificarea conditiilor de utilizare;
- sa instaleze, sa verifice si sa intretina echipamentul de munca necesar, cu exceptia cazului in care partile convin altfel;
- sa asigure conditii pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la introducerea unui nou echipament de munca, la introducerea oricarei noi proceduri de lucru.
Pe langa acestea, mai exista cateva aspecte importante de luat in considerare:
- angajatorul este responsabil de stabilirea si implementarea tuturor masurilor necesare pentru a asigura protectia datelor folosite sau procesate de catre telesalariat in sarcinile de lucru. De asemenea, angajatorul trebuie sa prezinte angajatului restrictiile pentru folosirea echipamentelor de IT, platforme externe (internet, etc), si sanctiunile in caz de nerespectarea acestora.
- angajatorul trebuie sa prezinte angajatuluicerintele legislatiei in vigoare, dar si regulile companiei in privinta protectiei datelor, iar telesalariatul trebuie sa urmeze aceste reguli.
Pentru companii este important sa urmareasca in permanenta factorii responsabili de SSM si modul de Implementare. Pentru ca telesalariatul prezinta o autonomie mai mare (in gestionarea sarcinilor, timpului de lucru, orelor de program), exista riscul sa apara situatii problematice: volum de munca mai mare, program de lucru mai lung, lipsa separarii clare intre munca si viata personala. Toate acestea ar putea duce la un dezechilibru major in viata profesionala, dar si in cea privata, cu efecte negative si asupra productivitatii. De asemenea, telemunca vine cu o dispozitie spre izolare sau alienare, lipsa colectivului fiind simtita ca o lipsa de sprijin din partea companiei. Chiar si pe plan fizic se pot simti efecte pe termen lung, fie prin declansarea unor probleme de sanitate (obezitate, diabet, sedentarismul), dar si afectiuni musculare, datorita unei pozitii corporale gresite in timpul muncii la calculator.
Specialistii in domeniu recomanda diverse actiuni care sa ajute la o mai mare interactiune intre membrii echipelor care lucreaza de la distanta, pentru mentinerea unui psihic echilibrat si pozitiv: intalniri periodice de socializare (offline, dar si online), organizarea de scurte pauze pentru miscare in timpul programului de munca, comunicarea periodica intreangajat si managerul direct, oferirea posibilitatii de consiliere, etc.
Digitalizarea a venit cu schimbari majore in stilul nostru de viata, pentru ca acum chiar si cele mai simple actiuni se pot rezolva prin cateva clickuri, fara drumuri sau fara alte eforturi. In activitatea profesionala aceste schimbari sunt de fapt oportunitati importante pentru cresterea atat pentru manageri, cat si pentru angajati. Cu siguranta si in domeniul SSM vor exista dezvoltari majore, care sa permita o instruire mai eficienta, dar si evaluarea si prevenirea avansata a riscurilor la locul de munca. Depinde de angajator si de echipele responsabile sa fie cu un pas inainte, pentru a progresa mai departe.
