O lege nescrisa a societatii propune urmatoarea intelepciune populara: nu este o rusine sa recunosti ca nu stapanesti un domeniu. Acest lucru pare sa fie valabil si pentru incercarile repetate ale tarii noastre de a-si asuma trecerea la moneda euro, la nenumaratele termene-limita depasite fara succes de Romania, adaugandu-se acum inca unul. Astfel, un document oficial, redactat recent de Ministerul Finanțelor Publice, confirma ca in prezent Romania nu indeplineste criteriile de adoptare a monedei europene, instiinteaza publicatia profit.ro.
Adoptarea monedei euro in Romania, un scurt istoric
Moneda euro a aparut pentru prima data in 1999, fiind pusa in circulatie la inceputul anului 2002, in prezent moneda euro fiind folosita de 19 dintre cele 28 de state UE. Cat priveste istoricul aderarii Romaniei la moneda euro, primul pas in aceasta directie a fost facut inca din anul 2005, cand a avut loc trecerea de la leul usor la leul greu. Atunci, BNR a profitat de context si a decis sa modifice dimensiunile noilor bancnote, adoptand dimensiunile euro, cu scopul de a facilita trecerea pentru distributoarele bancare de bancnote.
Dorinta Romaniei de a adera la moneda europeana trebuie vazuta insa in stransa legatura cu aderarea la Uniunea Europeana. Astfel, la momentul aderarii efective de la 1 ianuarie 2007 fusese prevazut ca tara noastra sa inceapa participarea la Mecanismul ratelor de schimb european (ERM II), primul pas concret pentru aderarea la euro, inca din perioada 2010-2012, lucru care insa nu s-a intamplat. Ulterior, guvernatorul BNR Mugur Isarescu si-a asumat ca ambitie personala aderarea la euro in anul 2014, data care a fost insa amanata un an din cauza indicatorilor economici nefavorabili.
Dupa esecul anului 2015, insa, un nou termen aparea la orizont: anul 2019, la care urma sa se renunte insa, de asemenea, destul de rapid, mai precis in anul 2016. Abia apoi, in anul 2018, a fost infiintata Comisia Nationala de fundamentare a Planului national de adoptare a monedei euro, pentru ca, in cele din urma, prin Programul de Convergenta 2019-2022 sa fie precizat faptul ca Romania isi mentine angajamentul de aderare la zona euro, stabilindu-și ca tinta anul 2024. Acum, insa, si acest termen-limita pare depasit.
Pandemia, principalul „vinovat” pentru amanarea adoptarii euro
Cat priveste actuala pozitie a Ministerului Finantelor Publice, documentul citat afirma ca „Romania se confrunta cu o serie de dezechilibre macroeconomice, unele dintre acestea accentuandu-se in contextul pandemiei”. Astfel, printre motive sunt enumerate neindeplinirea criteriilor de convergenta nominala referitoare la soliditatea finantelor publice, lipsa de stabilitate a preturilor, cauzata tot de pandemia Covid-19, precum si incompatibilitatea legislatiei Romaniei in domeniu cu Tratatul de la Maastricht din 1992, prin care sunt stabilite, practic, criteriile pentru adoptarea monedei euro.
Fireste, acest lucru nu poate decat sa afecteze economia Romaniei pe termen mediu si lung din moment ce printre avantajele oferite de moneda unica se numara o economie mai stabila, eliminarea fluctuatiei ratelor de schimb i a comisioanelor de schimb valutar, rate mai scazute ale dobanzilor datorita gradului ridicat de stabilitate a preturilor, precum si o ușurința mai mare in realizarea operatiunilor comerciale transfrontaliere. Nu in ultimul rand, trebuie spus ca exista un cost de oportunitate al amanarii adoptarii euro, decalajele dintre Romania si zona euro putandu-se adanci si mai mult decat in prezent. Iar acest pret va fi platit, desigur, de noi toti.
