Anii 2022 și 2023 vor fi ani în care guvernanții vor urmări un proces continuu de consolidare fiscală: creșterea veniturilor bugetare și diminuarea cheltuielilor.
Țara noastră a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 6,72% din produsul intern brut, adică aproximativ 80 de miliarde de lei, angajându-se că în 2022 dezechilibrul nu va fi mai mare de 6,2% din PIB pe metodologia ESA, în condițiile unui avans economic de prognozat de 4,6%.
Minus 16 miliarde la trei luni
Datele publicate de Ministerul de Finanțe relevă după primele trei ani ale anului un deficit bugetar de 15,7 miliarde de lei, care, raportat la un PIB estimativ de aproximativ 1.300 de miliarde de lei la finele anului reprezintă 1,19% din PIB.
Finanțele țin să precizeze că deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,05 puncte procentuale pe primele trei luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 1,24% din PIB – anul trecut la 1,19% din PIB anul acesta.
Comunicarea oficială pleacă însă de la premisa avansului PIB de 4,6% estimat inițial, în condițiile în care atât FMI cât și Banca Mondială au redus prognozele pentru economia României la o creștere economică înjumătățită în acest an față de 2021, de aproximativ 2%.
Avertismente privind evoluția economică
De asemenea, comisarul european pentru economie, prezent la București, a admis că este nevoie de o refacere în jos a estimărilor inițiale, din cauza efectelor negative ale războiului din Ucraina.
Inclusiv avertismente legate de o recesiune a economiei autohtone au fost emise de economiști, ceaa ce ar echivala cu o creștere negativă la final de an.
Plecând însă de la premisa unui avans economic de aproximativ 2% la sfârșit de an, deficitul bugetar realizat după primul trimestru ar fi în jur de 1,26% din PIB, mai mare decât anul trecut.
În cazul unei stagnări a economiei, procentul deficitului bugetar din primul trimestru ar depăși 1,3% din PIB, deci România s-ar înscrie, fără ajustări ulterioare, pe traiectoria unui dezechilibru mai mare în 2022 decât în 2021.
”Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 0,66 puncte procentuale din PIB (în principal încasări din TVA şi alte impozite pe bunuri şi servicii), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,61 puncte procentuale din PIB (preponderent cheltuieli cu asistenţa socială şi cu fonduri europene)”, precizează Ministerul Finanţelor.
Veniturile: Plus 21,3%. Cheltuielile: Plus 19,2%
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 104,06 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2022, cu 21,3% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Această evoluţie favorabilă a fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, fonduri europene, contribuţii de asigurări şi venituri nefiscale, arată sursa citată.
Încasările din impozitul pe profit au însumat un miliard de lei în primele trei luni, în scădere cu 73,9% (an/an), în condiţiile modificării termenului de plată şi de depunere a declaraţiei anuale privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 119,75 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 19,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 8,5% din PIB la 9,1% din PIB.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 46,15 miliarde de lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
