Presiunile inflaționiste asupra economiei globale fără precedent în istoria recentă au silit băncile centrale să ia măsuri pentru creșterea ratelor de dobândă, pentru a retrage surplusul de bani de pe piață.
Creșterea dobânzilor la nivel internațional crește însă presiunea pe statele care au nevoie de finanțare pentru a-și acoperi dezechilibrele interne, cu atât mai mult pe țările emergente, cum este și cazul României.
Iar țara noastră se află într-o situație cu atât mai problematică cu cât se confruntă cu deficite structurale nemaintâlnite între statele est-europene, atrage atenția Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată pe site-ul instituției pe care o conduce.
Vin vremuri grele
Vremurile vor fi în continuare dificile și este nevoie de fler și curaj în gestionarea unor situații, trade-off-uri extrem de complicate, nu lipsite de dureri.
Schimbarea de climă, evoluțiile demografice, impactul tehnologiilor noi (ce pot amplifica șomajul structural) vor încorda bugetele publice.
Cu atât mai mult este nevoie de o conduită fiscal/bugetară chibzuită și vizionară, arată analiza realizată de președintele Consiliului Concureței.
Condițiile financiare pe plan internațional vor fi mai puțin favorabile pentru țările care au nevoie de finanțare masivă.
Inflaţia mult crescută în a doua parte a lui 2021 şi persistenţa ei, peste tot în lume, ”cutremurul” provocat de preţurile la energie, modificări structurale în economii, dereglări în lanţurile de aprovizionare, un context geopolitic cu multe riscuri şi pericole îngreunează copios misiunile guvernelor şi băncilor centrale.
Chiar dacă politicile monetare vor rămâne acomodative, judecate fiind prin prisma ratelor reale negative, ele nu au cum să nu se întărească. Iar acest proces a început, are loc în Europa, în România, arată sursa citată.
Importanța fondurilor europene
De aceea, este obligatioriu ca România să aibă un mers clar de consolidare fiscală/bugetară, fie și gradual.
Țara noastră are avantajul că face parte din UE, că beneficiază de resurse europene considerabile în perioada 2022-2027, că PNRR a venit la momentul oportun.
Prin urmare, absorbția de resurse europene (PNRR și Cadrul Financiar Multianual) este vitală pentru restructurarea și modernizarea economiei noastre (pentru tranziția verde) și, nu în cele din urmă, pentru atenuarea efectului contracționst al inevitabilei corecții fiscale.
”Corecția fiscală/bugetară este obligatorie! Este necesar să subliniem din nou că ajustarea fiscală și capacitatea de a răspunde la șocuri adverse viitoare implică o creștere substanțială a veniturilor fiscal/bugetare.
Cum arată date ale CE (Eurostat), ale OCDE (vezi și ultimul studiu privind România), ale FMI, etc, România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE: cca 27% din PIB față de o medie în UE de 40% din PIB.
Creșterea veniturilor fiscale/bugetare, consolidarea bugetară (realizarea de deficite bugetare mici, sustenabile), echilibrarea balanței externe, sunt necesare și pentru intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb (EMR2) și apoi aderarea la zona euro.”, se arată în analiză.
Deficitul bugetar, piatra de moară
Pentru România, lucrurile sunt destul de clare, în sensul că în 2020, înainte de izbucnirea pandemiei, eram singura țară din UE sub incidența procedurii de deficit excesiv.
Cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB în 2019, cel mai mare din UE (așa cum era și deficitul primar al bugetului public, peste 3% din PIB), calea de urmat nu putea fi decât o corecție fiscală de realizat în câțiva ani.
Pandemia a întrerupt acest proces, a accentuat deficitul bugetar structural la peste 7% din PIB în 2020.
Miza enorma acum este de a reduce deficitul cash și cel ESA (metodologie europeană) la în jur de 3% din PIB în 2024.
Problema este deficitul bugetar la noi, care este cel mai înalt pe partea structurală între țările din regiune, probabil in UE. Acest deficit face nesustenabilă datoria publică, arată sursa citată.
