Banca Mondiala - BM a publicat cea mai recenta Actualizare Economica Regionala, in care face estimari legate de evolutia economiilor din diferite regiuni ale lumii.
Inclusa la Europa si Asia Centrala, Romania este prezentata ca tara care a furnizat unul din cele mai reduse stimulente guvernamentale din Uniunea Europeana pentru economie, in contextul pandemiei de Covid-19.
Pe termen scurt, saracia ar urma sa ramana la un nivel ridicat, din cauza efectelor asupra veniturilor cu care se confrunta segmentele mai sarace ale populatiei, sub forma pandemiei persistente, a anului agricol slab şi scaderii remitentelor, arata documentul publicat de Banca Mondiala.
Datoria publica va depasi pragul de 60% din PIB
Deficitul bugetar va urma probabil o traiectorie descendenta, dar va ramane peste 3% din PIB, iar adancirea deficitului de cont curent va majora nivelul datoriei publice ca procent din PIB la 62,2% in 2023, de la 37,3% in 2019, scrie sursa citata.
Cu toate acestea, datoria publica ramane una din cele mai scazute din UE, precizeaza Banca Mondiala.
Economia ar urma sa urce cu aproximativ 4,3% in 2021, pe fondul activitatii economice solide din semestrul doi din 2021. Consolidarea redresarii va depinde de succesul campaniei de vaccinare si de raspunsul politic la crizele de sanatate, precum si de evolutiile din UE, prognozeaza BM.
Din pacate, valul patru a lovit Romania mult mai rau decat de asteptau autoritatile, situatia fiind agravata de prelungita criza politica de la Bucuresti.
Masurile de stimulare adoptate la nivelul UE vor juca un rol critic in redresare, ţinand cont de spatiul fiscal limitat. BNR va continua politica sa de relaxare cantitativa, sprijinind si mai mult redresarea, arata documentul Bancii Mondiale.
Totusi, trebuie amintit ca Planul National de Redresare si Rezilienta este inca in plin proces de aprobare, iar BNR, silita de presiunile inflationiste peste asteptari, a crescut dobanda monetara.
Spatiu fiscal limitat
Pe fondul revenirii cresterii, presiunile inflationiste si cele asupra deficitului de cont curent ar urma sa reapara, ceea ce va necesita un raspuns politic adecvat, noteaza documentul Bancii Mondiale.
O reducere substantiala a deficitului fiscal in 2021 este improbabila, deoarece Guvernul va trebui sa sprijine procesul de redresare a economiei, mai estimeaza BM.
Guvernul a raspuns rapid crizei provocate de pandemie, furnizand stimulente fiscale de 4,4% din PIB in 2020. Este unul din cele mai scazute niveluri din UE, reflectand spatiul fiscal limitat.
In primul val al pandemiei, gospodariile sarace si vulnerabile au fost mai putin sprijinite de masurile de raspuns fiscal, care s-a adresat mai mult celor care lucrau legal.
Desi inainte de pandemie Romania s-a bucurat de un deceniu de crestere economica, criza provocata de COVID-19 a afectat activitatea economica si veniturile gospodariilor, expunand problemele structurale ale Romaniei.
Din punct de vedere istoric, politica fiscala a fost prociclica. Deficitul bugetar s-a situat in medie la 2,8% din PIB in perioada 2011 - 2019, iar cresterea medie a economiei a fost de 3,9% in perioada respectiva.
Revizuire negativa a asteptarilor legate de avansul PIB
Astfel, cresterea economica a fost solida, in pofida fundamentelor slabe, noteaza Banca Mondiala.
Iar consumul privat ridicat, determinat partial de cresterea nesustenabila a salariilor, a dus la presiuni inflationiste si la adancirea deficitului de cont curent, potrivit sursei citate.
Calitatea si cantitatea pietei muncii si a capitalului, precum si dinamicile mai lente ale productivitatii, au limitat potentialul de crestere. Investitiile private au ramas la un nivel ridicat, dar un sector financiar redus ca marime limiteaza disponibilitatea finantarii pe termen lung.
Economia romaneasca a avut o evolutie mai buna decat s-a anticipat, mentioneaza BM, contractandu-se cu 3,9% în 2020. PIB va consemna in 2021 un avans de 4,3%, pentru ca in 2022 cresterea economica sa se situeze la 4,1%.
In raportul cu privire la perspectivele economice globale, publicat in iunie, Banca Mondiala estima ca Romania va inregistra in acest an un avans al PIB de 6%, cu 2,5 puncte procentuale peste estimarea din ianuarie, urmand ca anul viitor sa inregistreze o crestere de 4,5%, cu 0,4 puncte procentuale peste estimarile anterioare.
