Criza economica generata de pandemia de coronavirus a avut ca principala cauza prabusirea cererii agregate.
Pentru a impulsiona cererea si, ca atare, avansul economic, bancile centrale au inundat pietele cu bani lichizi, au ieftinit costul creditelor prin reducerea dobanzilor, iar guvernele au acordat stimulente financiare fara precedent atat populatiei, cat si firmelor, asa-numitii bani din elicopter.
Efectul advers a fost insa cresterea globala a inflatiei. Mai mult decat atat, Banca Centrala Europeana isi exprima, in ultimul Buletin economic, ingrijorarea cu privire la stabilitatea bancilor comerciale din Europa, ce ar putea fi afectata daca economia se va confrunta cu un avans sub asteptari.
“Tensiuni la nivelul bilanturilor bancilor europene”
Astfel, “Redresarea activității economice globale continuă, deși perspectivele creșterii pe termen apropiat sunt grevate de persistența blocajelor la nivelul ofertei și de răspândirea variantei Delta mai infecțioase a coronavirusului (COVID-19).
Sondajele recente semnalează o relativă temperare a ritmului de creștere, îndeosebi la nivelul economiilor de piață emergente.(...)
Numeroase firme și gospodării ale populației au contractat mai multe datorii în perioada pandemiei. O deteriorare a perspectivelor economice ar putea amenința soliditatea financiară a acestora.
La rândul ei, această evoluție ar afecta calitatea bilanțurilor băncilor. Sprijinul din partea politicilor rămâne esențial pentru a evita ca tensiunile la nivelul bilanțurilor și înăsprirea condițiilor de finanțare să se alimenteze reciproc.”, arata documentul citat.
Politica monetara globala a bancilor cantrale este anticipata a ramane relaxata, cu costuri reduse pentru credite, inclusiv in 2022, chiar daca instituriile monetare incep sa dea semnale cu privire la reducerea sprijinului financiar pentru economii, pe fondul presiunilor inflationiste.
Pericolul stagflatiei
Banca Centrala a Angliei a fost insa prima care a anuntat ca va creste dobanzile, inca din 2021, iar rezerva Federala a SUA a semnalat o reducere a programului masiv legat de cumpararea de obligatiuni, prin care sa injecteze lichiditate in piata.
Norvegia a fost prima economie dezvoltata care a crescut costurile creditarii, fiind urmata de tari ca Brazilia, Paraguay, Ungaria si Pakistan.
Revenirea economiei globale nu este suficient de sigura, pe fondul incertitudinilor legate de pandemie, ceea ce complica foarte mult sarcina bancilor centrale, care se confrunta cu perspective nefavorabile, care includ fenomenul economic numit stagflatie – in care economia stagneaza, iar inflatia creste.
Istoria a aratat ca stagflatia poate fi un fenomen economic pe termen lung, care poate stopa cresterea economiilor si pentru perioade mai mari de zece ani.
Iar datele economice la nivel global aratau ca saptamana trecuta productia industriala se afla pe o tendinta descendenta, se arata intr-o analiza realizata de Bloomberg.
Semnale contradictorii de la bancile centrale
Prin urmare, bancile centrale reactioneaza contradictoriu. Banca Centrala a Japoniei a anuntat ca nu are intentii privind reducerea stimulului financiar pentru economie, in timp ce Banca Populara Chineza a injectat in economie cel mai redus stimul financiar din ultimele opt luni, potrivit sursei citate.
Mexicul si Columbia au anuntat deja ca vor creste dobanzile in aceasta saptamana, in timp ce Noua Zeelanda si Africa de Sud nu exclud sa adopte masuri similare pana la sfarsitul anului.
In ciuda temerilor exprimate cu privire la situatia bilanturilor bancilor comerciale, Banca Centrala Europeana a anuntat ca va continua sa cumpere active financiare din piata chiar si dupa incheierea programului de sprijinire a economiilor din zona euro in contextul pandemiei.
Analistii financiari chstionati de Bloomberg estimeaza ca, desi bancile centrale vor arunca bani in piata cu mai multa grija si ar putea avea loc o reducere a stimulilor monetari, perioada creditelor ieftine ar putea continua chiar si pana in 2023 sau 2024.
ROBOR este asteptat sa creasca
In tara noastra, 95% din participantii la sondajul realizat in randul analistilor financiari certificati prevad majorarea ratelor de dobanda de piata monetara – ROBOR la trei luni, nefiind inregistrata nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 79% dintre participanti anticipeaza majorarea ratelor de dobanda pentru scadentele de 5 si 10 ani.
Indicele Robor la 3 luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei, a crescut luni, 27 sepetmbrie, la 1,67%, in conditiile in care vineri Robor la 3 luni a fost cotat la 1,65%.
Iar indicele Robor la 6 luni a crescut la 1,77% , de la 1,74%.
Dobanda de politica monetara este la nivelul de 1,25%, stabilita de BNR inca din data de 18 ianuarie 2021, iar ratele de dobanda aferente facilitatilor permanente sunt 1,75%, in cazul creditarii, respectiv 0,75% pentru depozite.
