Gradul de colectare a taxelor si impozitelor la bugetul de stat a fost in medie, in Romania ultimilor 20 de ani, de aproximativ de 33%, cel mai mic din blocul comunitar, cu exceptia Irlandei, binecunoscuta pentru statutul sau de paradis fiscal.
Pentru comparatie, media europeana este de peste 45%, iar Bulgaria, tara cu care se compara de obicei Romania, se afla la 39% din PIB, un procent despre care analistii economici de la noi spun ca face diferenta.
Prin urmare, reducerea evaziunii fiscale si crestere gradului de conformare reprezinta teme perpetue pe agenda ultimelor guverne de la Bucuresti.
Merg saracia si evaziunea fiscala mana in mana?
Iar ultimul Executiv instalat la Palatul Victoria sustine, prin vocea ministrului sau de Finante, necesitatea introducerii de declaratii obligatorii pe avere pentru toti romanii, tocmai cu scopul de a creste nivelul veniturilor la bugetul de stat.
Titularul portofoliului de la Finante a dat asigurari ca noile declaratii pe avere nu vor fi introduse incepand cu 2022, dar a sustinut importanta unei astfel de masuri pentru bugetul de stat.
Scopul real ar fi insa cu totul altul, acuza analistul economic Radu Soviani, si anume posibilitatea politicienilor de a-si scoate la lumina marile averi ilicite.
Trebuie precizat ca in Romania exista aproximativ 5,5 milioane de salariati activi, dintre care aproximativ o treime lucreaza pe salariul minim, de nici 1.400 de lei net.
Mai mult decat atat, tara noastra se confrunta cu cea mai mare rata de saracie in munca din Uniunea Europeana, de peste 11%, ceea ce inseamna efectiv ca unul din noua salariati de afla in risc de saracie.
In plus, nivelul cheltuielilor unei gospodarii destinate acoperirii necesitatilor – consum, taxe si impozite este cel mai mare din Uniunea Europeana, in conditiile nivelului redus al salariilor si pensiilor.
Romania avea la finele lui 2020 un numar de peste 5,1 milioane de pensionari, care trebuie sa se descurce cu o pensie medie lunara de aproximativ 1.500 de lei.
”Albirea sumelor provenite din infractiuni”
In aceste conditii, se pune problema in ce masura contribuie majoritatea populatiei la evaziunea fiscala, iar eludarea platii taxelor si impozitelor nu ar trebui cautata in alta parte.
”Exista un fir rosu al ”strategilor de lunga durata” care sunt aceiasi, indiferent de guvernarea ”de dreapta”, “de stanga” ori tehnocrata, strategi care urmaresc, neobositi, spalarea sumelor provenite din infractiuni.
Fie ca o numeau ”declaratie initiala de patrimoniu” fie ”declaratie de avere pentru toti cetatenii”, acest demers transpartinic are un singur scop, al strategilor LOR de lunga durata, imbratisat de toate partidele: albirea sumelor provenite din infractiuni.
De a pune pe numele unor cruci din cimitire sau pe numele unor matuse Tamara ca surse de proveninenta sumele care nu pot fi justificate si spalate, eventual prin cod fiscal.”, a scris analistul economic Radu Soviani pe blogul sau.
Disparitia paradisurilor fiscale
”Iar cand vorbim de sume mari care nu pot fi justificate, categoric vorbim despre coruptie, furt din bani publici, sume pe care ei, strategii, le vor albite.
Pana in 2014, aceste sume, rezultate ale coruptiei ”erau adapostite deseori in banci din Europa de Vest sau chiar din SUA”.
Vanate incepand cu 2014 (cand a disparut secretul bancar iar pardisurile ficale au cazut unul dupa celalalte) ”strategii de lunga durata”, ai tuturor guvernarilor de toate culorile din Romania, au reactionat imediat.
Au incercat spalarea sumelor provenite din infractiuni.”, a conchis Radu Soviani.
