O mica scanteie si puterea fake-news-ului au provocat o adevarata isterie in Romania, miercuri noaptea. Cozi interminabile s-au format la statiile de alimentare din fiecare oras, soferii fiind speriati de posibilitatea ca pretul benzinei si cel al motorinei sa sara de 10 lei, in cursul acestei dimineti. Dupa o noapte alba, in care multi au facut plinul masinii si au venit cu recipiente neomologate sa cumpere cat mai mult carburant, de dimineata, s-au trezit la realitate. Pretul nu a atins nici macar pragul de 8 lei/litru in unele statii. Astazi, Consiliul Concurentei a anuntat controale in statiile peco si a reamintit companiilor din domeniu faptul ca “anticiparea unui anumit pret ce ar trebui practicat de catre o companie si anuntarea acestuia in piata poate intra sub incidenta prevederilor Legii Concurentei.”
De unde a pornit isteria?
Cozile uriase la statiile peco de miercuri seara au fost provocate de o informatie vehiculata in mediul online, potrivit careia, peste noapte, un litru de carburant ar ajunge sa coste 10 lei. In realitate, vorbim despre o singura companie care a crescut pretul in ultimele zile. Este vorba despre compania maghiara Mol, care inregistreaza un deficit de carburanti pe piata din Romania si care a aplicat pretul de 10 lei pe litrul de motorina pentru flotele de transportatori. De altfel, la o banala verificare a pretului carburantilor in aplicatia Monitorul Preturilor, dezvoltata de Consiliul Concurentei, se poate vedea diferenta de pret intre MOL si celelalte companii in ultima perioada.
Controale masive la companiile din domeniu
Pentru a calma populatia, miercuri seara, premierul Nicolae Ciuca si Virgil Popescu, ministrul Energiei, au transmis public faptul ca avem stocuri suficiente si ca nu exista motiv, ca peste noapte pretul benzinei sa sara de 10 lei. Mai mult, miercuri, pretul petrolului a scazut cu pana la 17%, la cel mai mic nivel inregistrat in ultimele zile.
Piata carburantilor, sub lupa Consiliului Concurentei
In aceasta dimineata, Consiliul Concurentei a anuntat ca monitorizeaza piata carburantilor si investigheaza situatiile in care preturile au crescut foarte mult, fara a avea o justificare economica. „Anticiparea unui anumit pret ce ar trebui practicat de catre o companie si anuntarea acestuia in piata poate intra sub incidentaprevederilor Legii Concurentei. Companiile trebuie sa isi stabileasca in mod independent politica de preturi, in functie de propria strategie si de structura costurilor implicate de desfasurarea activitatii, intelegerile si/sau actiunile concertate referitoare la comportamentul pe piata fiind sanctionate de legislatia in domeniu”, a anuntat institutia intr-un comunicat de presa.
Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, a transmis:
”Este o situatie internationala dificila si volatila generata, in principal, de adoptarea masurilor economice de combatere a agresiunii ruse in Ucraina. In acest context, noi veghem ca unele companii sa nu profite de aceasta situatie, deoarece o eventuala crestere nejustificata a preturilor poate conduce la sanctiuni”.
Soferii pot utiliza aplicatia Monitorul Preturilor pentru Carburanti pentru a afla care sunt preturile practicate de benzinarii. Aplicatia este valabila atat sub forma de aplicatie web, cat si ca aplicatie mobila (IOS si Android) ce poate fi descarcata din App Store si Google Play si afiseaza preturile pentru carburantii standard si premium (benzina si motorina) practicate in statiile de distributie, oferind multiple facilitati de cautare, sortare si filtrare a datelor. In aceasta dimineata, potrivit aplicatiei, in Bucuresti, cel mai mare pret era la MOL, de 8.64 lei/ litru de benzina. Motorina la aceeasi companie atinsese 9,11 lei/litru.
Amenzi usturatoare pe piata carburantilor
Autoritatea de concurenta a aplicat mai multe sanctiuni pe piata carburantilor, in ultimii ani. Un exemplu il reprezinta cele 6 companii de distributie a carburantilor (OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL si Lukoil Romania SRL), care au fost amendate cu 205 milioane euro pentru incheierea unei intelegeri anticoncurentiale, sanctiune confirmata de instanta in 2016.
