Costul creditării va crește probabil și mai mult acest an, în condițiile în care F.M.I. recomandă băncilor centrale de pe piețele emergente și de frontieră să opereze noi majorări ale dobânzilor de politică monetară, pentru a împiedica inflația să se consolideze la nivelurile ridicate de azi.
Invazia Ucrainei de către Rusia ridică riscuri de stabilitate financiară la nivel global și pune întrebări cu privire la impactul pe termen lung asupra economiilor și piețelor.
Războiul, pe fondul unei redresări economice la nivel internațional care deja încetinește după pandemie, va testa rezistența piețelor financiare și reprezintă o amenințare la adresa stabilității financiare, așa cum se discută în cel mai recent Raport privind stabilitatea financiară globală publicat de Fondul Monetar Internațional.
Riscuri legate de ieșirile de capital
Piețele emergente și de frontieră se confruntă acum cu riscuri mai mari de privind ieșirile de capital, cu diferențiere între țările care sunt exportatori mărfuri, versus cele care importă.
Pe fondul incertitudinii geopolitice, interacțiunea dintre condițiile financiare externe mai stricte și politica de normalizare a dobânzilor a Rezervei Federale din SUA este probabil să crească riscurile privind fuga de capital de pe piețele emergente și de frontieră.
Pe piețele emergente, multe bănci centrale au înăsprit deja în mod semnificativ politica monetară. Ele ar trebui să continue să facă acest lucru – în funcție de circumstanțele individuale – pentru a-și păstra credibilitatea în combaterea inflației și pentru a ancora așteptările inflaționiste, recomandă F.M.I.
Astfel, băncile centrale ar trebui să ia pe termen scurt măsuri decisive pentru a preveni consolidarea inflației la niveluri ridicate și pentru a ține sub control așteptările privind viitoarele creșteri ale prețurilor.
Ratele dobânzilor ar putea fi nevoite să crească dincolo de prețurile actuale pe piețe pentru a readuce inflația la țintă în timp util.
Acest lucru poate presupune împingerea ratelor dobânzilor cu mult peste nivelul lor neutru.
Găsirea unui echilibru corect aici este importantă având în vedere incertitudinile legate de perspectivele economice, procesul de normalizare a politicii monetare în curs și limitele spațiului fiscal post-pandemie.
Condițiile de finanțare se deteriorizează
Europa suportă un risc mai mare decât alte regiuni din cauza apropierii sale geografice de război, dependenței de energia rusă și expunerii deloc neglijabile a unor bănci și alte instituții financiare la activele și piețele financiare rusești.
Mai mult, volatilitatea continuă a prețurilor mărfurilor poate exercita o presiune puternică pe piețele de finanțare a mărfurilor și a instrumentelor derivate și ar putea chiar provoca mai multe perturbări, cum ar fi fluctuațiile sălbatice care au oprit unele tranzacții cu nichel luna trecută.
Astfel de episoade, pe fondul incertitudinii geopolitice sporite, pot afecta lichiditatea și condițiile de finanțare.
Trebuie amintit că în România BNR a operat mai multe majorări succesive ale dobânzii de politică monetară, care a ajuns de la nivelul de la nivelul de 1,50% în octombrie 2021 la 3% în prezent.
Mai mult decât atât, în ședința de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 aprilie 2022 s-a arătat că rata anuală a inflației va crește probabil ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie.
Prin urmare, BNR ar putea opera noi majorări ale dobânzii de politică monetară și pe viitor.
