Cortina de Fier financiară care s-a ridicat între Rusia și lumea occidentală, după sancțiunile de o duritate fără precedent aplicate Moscovei, în contextul războiului din Ucraina, are deja consecințe majore asupra economiei globale.
Rubla rusească s-a prăbușit iar mass media occidentală afirmă că țara este în pragul falimentului, după degradarea ratingului de țară la cea mai joasă treapă, junk - țară nerecomnadată investitorilor și excluderea Moscovei de pe piețele financiare britanice, americane și europene.
Nici economia Uniunii Europene nu se simte prea bine, confruntată cu explozia prețurilor la energie, dar și la mărfuri și alimente, în plus cu o criză în aprovizionarea cu materii prime esențiale pentru desfășurarea activității economice.
Dolarul american, principala monedă de rezervă
Economia americană este cea care a câștigat până acum în urma conflictului din Ucraina, dolarul american apreciindu-se puternic față de celelalte valute importante, inclusiv raportat la euro.
SUA se confruntă însă cu un pericol potențial care, dacă s-ar concretiza, ar da o grea loviură financiară economiei americane: de-dolarizarea economiei mondiale.
Trebuie precizat că, după Al Doilea Război Mondial și până în prezent, dolarul american joacă rolul de monedă de rezervă dominantă pentru economia internațională, adică rezervele băncilor centrale din toată lumea sunt ținute în USD.
În plus, rolul de monedă de rezervă face ca dolarul să fie moneda cea mai utilizată în comerțul internațional și în tranzacțiile financiare.
Deținerea de dolari americani reflectă încrederea globală în Rezerva Federală (banca centrală a SUA) și în economia, piețele financiare și instituțiile americane.
Folosirea dolarului ca monedă de rezervă internațională îi dă Washingtonului o mare putere de influență pe piața monetară și financiară globală.
Arma sancțiunilor financiare
Astfel, SUA pot impune, folosindu-se de dolar, sancțiuni financiare și pot restricționa accesul la sistemul financiar și de plăți internațional, așa cum dealtfel au făcut cu Rusia, după invazia Ucrainei.
Sancțiunile financiare la adresa Moscovei au însă o istorie lungă, prin urmare Rusia încearcă de ani de zile să își de-dolarizeze economia, pentru a ieși din sfera de influență a Washingtonului.
Procesul de de-dolarizare a fost accelerat puternic începând cu 2014, după sancțiunile impuse de SUA Moscovei în contextul anexării peninsulei Crimeea.
Procentul din exporturile realizate de Rusia în dolari americani a scăzut la 48,6% în ultimul trimestru din 2020, cel mai scăzut nivel din istorie, potrivit presei internaționale.
Înainte de sancțiunile impuse de SUA Rusiei după anexarea peninsulei Crimeea, cota exporturilor în dolari realizate de Federația Rusă se ridica la 80%.
Potrivit Băncii Centrale a Rusiei, Moscova a crescut cota utilizării rublei în contractele internaționale cu Uniunea Economică Euroasiatică de la 54% la 70%, între 2013 și 2019.
În plus, Moscova a redus procentul exporturilor în dolari către China, principalul său partener comercial, de la 90% în 2013 la 60% în 2020.
Dispar petrodolarii?
La rândul său China, marele rival economic al SUA, face tentative similare, în încercarea de a se elibera de influența dolarului american.
În contextul ultimelor sancțiuni aplicate Rusiei, India a anunțat deja că schimburile comerciale cu Moscova nu se vor mai realiza în dolari, ci în paritatea rupie-rublă.
New Delhi caută instrumente eficiente pentru a evita recentele sancțiuni financiare impuse Federației Ruse, arată anunțul făcut de oficialii indieni.
De cealală parte, Arabia Saudită a amenințat încă din 2019 că renunță la dolarul american, pe fondul reglementărilor anti-trust pe care Washingtonul le-a avut în vedere pentru membrii OPEC.
În contextul războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei, saudiții au anunțat că iau în considerare variante alternative dolarului american pentru schimburile comerciale cu Moscova, aurul fiind una din posibilele opțiuni.
