Economia României a crescut sub așteptările inițiale în 2021, optimismul guvernanților dovedindu-se nerealist.
Deși avansul PIB a avut o evoluție bună în prima jumătate a anului, care a contribuit la ieșirea din groapa consemnată în 2020, pe fondul pandemiei de coronavirus, începând cu trimestrul trei al anului în curs caracterul nesănătos al creșterii economiei autohtone a început să își spună cuvântul.
Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică, produsul intern brut - PIB al României a crescut în anul 2021 cu 5,9%, comparativ cu anul 2020, la 1.179 miliarde lei preţuri curente, în condițiile unei inflații peste așteptări și a unor prognoze care vorbeau la începutul anului trecut de un avans cuprins între 7 și 9% sau chiar au unor predicții care estimau un avans de două cifre.
Debut optimist în 2021
Trebuie amintit faptul că economia României a debutat foarte bine în 2021, înregistrând un avans de 2%, în date ajustate sezonier, faţă de trimestrul patru 2020, care a fost un trimestru foarte bun.
A urmat un avans trimestrial de 1,5% pentru trimestrul doi 2021, pentru ca întrimestrul trei viteza să scadă la 0,4% iar în trimestrul patru evoluția să intre pe teritoriu negativ: minus 0,1%, potrivit datelor INS.
De precizat că economia a înregistrat un avans anual de 7%, în prima jumătate a anului trecut, dar creșterea s-a bazat pe cheltuielile făcute pentru consum de gospodăriile populației, care au reprezentat 60% din PIB în trimestrul II 2021.
Concomintent, balanța comercială a țării s-a depreciat, ecartul dintre exporturi și importuri căpătând dimensiuni cu adevarat îngrijorătoare, prin prisma sănătății economiei.
Premieră negativă
Dealtfel, trimestrul doi al anului trecut a adus o premieră istorică, fiind pentru prima dată când contribuția comerțului la formarea Produsului Intern Brut a depășit-o pe cea a industriei.
Dupa vârful consemnat în aprilie 2021, când nivelul producției industriale l-a depășit pe cel din 2019, a urmat prăbușirea înregistrată în luna mai a anului trecut, iar evoluția ulterioară nu a fost suficient de viguroasă pentru a aduce un reviriment al industriei.
Pandemia de coronavirus, dar și nivelul tot mai mare al inflației, care a adus o erodare a puterii de cumpărare, precum și mizarea preponderent pe consum pentru dezvoltarea economică și lipsa investițiilor publice au adus reculul din trimestrul trei, care s-a transformat în avans negativ pe final de an.
Construcțiile, contribuție negativă la formarea PIB
INS precizează că la creşterea PIB, în anul 2021 faţă de anul 2020, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:
Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,7%), cu o pondere de 19% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,5%.
Industria (+1%), cu o pondere de 21,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 5%.
Informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere de 6,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 13,4%.
Impozitele nete pe produs (+0,8%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,2%.
Construcţiile au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului lor de activitate cu 1,8%.
Importurile au surclasat exporturile
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, următoarelor categorii:
Cheltuieli pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,8% contribuind cu +4,7% la creşterea PIB.
Formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4,0% contribuind cu +0,9% la creşterea PIB.
Exportul net a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 13,7% a volumului importurilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai redusă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu 11,1%.
