Subiectul analizat nu a devenit important doar pentru autorităţile statului român. Încă din 2016, Comisia Europeană a vorbit statelor membre despre necesitatea adoptării unor reglementări specifice cu privire la drepturile lucrătorilor casnici și a personalului de îngrijire la nivelul UE. Conform analizei realizate de organul executiv, aproximativ 29,9% dintre lucrătorii casnici sunt complet excluși din legislația națională a muncii. Prin urmare, această categorie de angajaţi se numără printre victimele constante ale discriminării, fiind chiar maltratați și forțați să lucreze în condiții necorespunzătoare.
La finalul anului trecut, Ministerul Muncii a lansat un proiect de lege care vorbeşte despre reglementarea activității prestatorului casnic. Recent, Camera Deputaţilor a oferit votul de încredere propunerii legislative, în calitate de for decizional. Potrivit datelor oficiale, actul normativ a fost adoptat cu cu 257 de voturi „pentru”, 13 „contra” şi 25 de „abţineri”. Din perspectiva procesului legislativ, următorul pas este reprezentat de promulgarea de către Preşedintele României.
Ce înseamnă prestator casnic?
În concordanţă cu dispoziţiile noii legi, prin noţiunea de “prestator casnic” se înţelege orice persoană fizică, care poate desfășura activități casnice ocazionale într-una sau mai multe gospodării. Totodată, proiectul de lege subliniază şi faptul că, prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei care locuiește în gospodărie. Ca regulă, un lucrător poate desfăşura activități în acest domeniu numai dacă a împlinit vârsta de cel puţin 16 ani.
Aşadar, se poate observa că termenul de prestator casnic nu trebuie confundat cu ideea de persoană casnică, adică individ care se îngrijeşte de propria gospodărie, fără a obţine un venit în urma acestei îndatoriri. În general, când vorbim despre prestatori casnici, ne referim la bone, croitori, muncitori zilieri, îngrijitori bătrâni la domiciliu, persoane care se ocupă de menaj etc.
Cum va fi remunerat lucrătorul casnic?
Potrivit expunerii de motive, acest proiect de lege urmăreşte rezolvarea următoarelor aspecte frecvent întâlnite în practică:
➔ Stabilirea unei modalităţi legale de plată cu ajutorul unor tichete de activităţi casnice, fapt ce va limita dezvoltarea aşa numitei economii subterane,
➔ Fiscalizarea activităţilor casnice,
➔ Posibilitatea lucrătorilor de a fi asiguraţi în sistemul de pensii şi de sănătate.
Deci, una dintre principalele noutăţi aduse de iniţiativă legislativă priveşte retribuţia oferită categoriei de lucrători menţionată. Cu alte cuvinte, prestatorul casnic va putea beneficia de o remunerație pentru activitatea prestată, fiind stabilită exclusiv în tichete de activități casnice cu o valoare nominală de 15 lei. Ca regulă, nu poate fi acordat mai puțin de un tichet pentru o oră prestată. Mai mult, este necesar ca persoanele interesate să cunoască faptul că, tichetul de activități casnice poate fi preschimbat în bani de operatorii publici într-un interval de maximum 12 luni de la data primirii acestuia de către prestatorul casnic.
Simultan, actul normativ vorbeşte și despre posibilitatea angajatorilor de a oferi salariaţilor, pe lângă salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice sub formă de primă sau bonus. Din perspectiva avantajelor fiscale, angajații care beneficiază de aceste tichete vor plăti doar impozit pe venit.
Dispoziţiile legii prestatorului casnic se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2024.
