Pandemia a făcut ca băncile din piețele emergente să dețină niveluri record de datorie guvernamentală, crescând șansele ca presiunile asupra finanțelor din sectorul public să amenințe stabilitatea financiară.
Autoritățile ar trebui să acționeze rapid pentru a minimiza acest risc, avertizează Fondul Monetar Internațional, într-o analiză publicată pe blogul instituției.
Trebuie precizat că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește expunerea pe datoria publică a băncilor ce operează pe piața autohtonă.
România, mult peste medie
Expunerea băncilor faţă de stat este în jur de 25% din active, peste ponderea creditelor corporate, situație care creşte vulnerabilitatea instituțiilor de credit în fața creșterii nivelului dobânzilor.
Concret, creanţele băncilor asupra statului reprezentau anul trecut o pondere de 24% din activele băncilor, în timp ce ponderea creditelor acordate de bănci companiilor, în lei şi valută, reprezenta mai puţin de 21% din activele băncilor, conform datelor BNR.
Ponderea în total active a deţinerilor de titluri de stat ale băncilor autohtone şi a creditelor acordate de către acestea sectorului guvernamental oscilează în jurul a 25%.
FMI arată că datoria publică a crescut pe măsură în ultimii ani, în timp ce guvernele au emis obligațiuni pentru a-și acoperi deficitele bugetare.
Raportul mediu dintre datoria publică și produsul intern brut — o măsură cheie a sănătății fiscale a unei țări — a crescut la un record de 67% anul trecut în țările emergente.
În România, nivelul datoriei publice a depășit la începutul acestui an pragul de 50% din PIB, finanțiștii avertizând că există condițiile unei creșteri fulminante a acestui nivel în 2022, până aproape de 60%.
Băncile din piețele emergente au furnizat cea mai mare parte din acest credit, ridicând deținerile de datorie guvernamentală ca procent din activele lor la un nivel record de 17% în 2021.
Băncile nu mai finanțează economia
Guvernele din piețele emergente se bazează foarte mult pe băncile lor pentru credit, iar aceste bănci se bazează foarte mult pe obligațiunile guvernamentale ca investiție pe care o pot folosi ca garanție pentru a asigura finanțare de la banca centrală.
Deținerile mari de datorii suverane expun băncile la pierderi dacă finanțele guvernamentale sunt supuse unor presiuni și valoarea de piață a datoriei publice scade.
Acest lucru ar putea obliga băncile – în special pe cele cu capital mai mic – să reducă creditele acordate companiilor și gospodăriilor, împovărând activitatea economică.
Pe măsură ce economia încetinește și veniturile fiscale se micșorează, finanțele guvernamentale ar putea fi supuse și mai multor presiuni, ceea ce ar pune și mai multă presiune pe bănci, explică FMI.
”Bucla distrugerii”
Legătura datorie suverană-bancă ar putea duce la o buclă de feedback negativ care se auto-întărește și care în cele din urmă ar putea forța guvernul să intre în default (faliment).
Există și un nume pentru asta – ”bucla distrugerii”. S-a întâmplat în Rusia în 1998 și în Argentina în 2001-2002, avertizează FMI.
Economiile de piață emergente sunt expuse unui risc mai mare decât economiile avansate. Costurile finanțării externe au crescut în general, astfel încât guvernele vor trebui să plătească mai mult pentru a se împrumuta.
Ce ar putea declanșa bucla doom într-o țară? O înăsprire bruscă a condițiilor financiare globale – care are ca rezultat rate ale dobânzilor mai mari și valute mai slabe pe fondul normalizării politicii monetare în economiile avansate și intensificarea tensiunilor geopolitice cauzate de războiul din Ucraina – ar putea submina încrederea investitorilor în capacitatea guvernelor piețelor emergente de a rambursează datorii.
Un șoc intern, cum ar fi o încetinire economică neașteptată, ar putea avea același efect.
