Producția industrială a crescut în 2021 cu 7,1%, potrivit statisticilor publicate de Institutul Național de Statistică, insuficient pentru a umple golul din 2020, când s-a prăbușit în termeni anuali cu 9,2% în comparație cu 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei.
Mai mult decât atât, una dintre cele mai cunoscute voci ale mediului de afaceri din țara noastră, Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România, spune că, în lipsa unei strategii guvernamentale, nu există premisele unei reveniri în anii viitori și că dezvoltarea economică se va face în continuare cu un aport din ce în ce mai mare al consumului.
Dezvoltare bazată pe consum
”Nu o să recupreze, pentru că datele din ultimii ani arată că în mod constant producția industrială, în special industria prelucrătoare, a scăzut de la an la an ca pondere în PIB (produsul intern brut).
PIB-ul României se bazează din ce în ce mai mult pe consum și mai puțin pe producție, ceea ce se reflectă direct în deficitul comercial.
Pe deficitul de cont curent, mai vin serviciile, care compensează, cât de cât, dar dacă ne uităm la deficitul comercial, situația e foarte gravă: noi consumăm din ce importăm, pentru că nu avem producție.”, a declarat Cristian Pârvan, în exclusivitate pentru risco.ro.
România, în afara tendințelor europene
”PNRR-ul, de principiu, nu prea susține producția, dincolo de discuția legată de noile tehnologii și înverzirea economiei, România este deocamdată decuplată ca producție de ceea ce se întâmplă într-adevăr din punct de vedere tehnologic la nivel european.
Și dau doar exemplul bateriilor: Care este participarea României la European Battery Alliance? Adică la dezvoltarea de capacități semnificative, nu așa, doar ca firmă, ca parte din producția de baterii a Europei, care a decolat cu Franța, Germania, Suedia, chiar și cu Polonia și Ungaria.
Aceste țări au deja investiții serioase în dezvoltarea de capacități pentru fabricarea viitoarelor baterii pentru automobilele electrice. Noi, din păcate, nu am reușit să atragem în România investitorii care să dezvolte o fabrică de baterii, în ciuda discuțiilor legate de redeschiderea minei de grafit.”, a mai spus reprezentantul mediului de afaceri.
Productivitate redusă
”Noi, mediul de afaceri, cerem de ani de zile ca schemele de sprijin și ajutor de stat puse la dispoziție, din câți bani avem, să fie reorientate spre anumite sectoare. La noi, ajutoarele de stat se dau fără nicio diferențiere.
Păi, ma interesează să sprijin în continuare hypermarketuri, call-center-uri și alte asemenea investiții? Nu neagă nimeni importanța lor, dar ele nu aduc valoare adăugată.
Nu există o politică industrială, o viziune, folosim ultimele capacități de producție industrială, alea care mai sunt, provenite din vechea industrie.
Din noua industrie se remarcă preponderent fabrici de volane, de cablaje, de huse – foarte bune și importante, dar nu sunt o producție care să asigure o productivitate mare.
Majoritatea așa ziselor noi capacități de producție utilizează intensiv forța de muncă încă ieftină în România, prin urmare nu sprijinim cu mai nimic dezvoltarea afacerilor care să aducă plus-valoare.”, susține Pârvan.
Lipsa forței de muncă și a proiectelor
”Lucrurile sunt deci în acest moment destul de discutabile, în ceea ce privește viitorul. Știrea bună este că bani sunt – mai avem 14 miliarde de euro fonduri europene nefolosite din bugetul 2014 – 2020 și suntem deja în T + 2, adică mai avem anul ăsta și la anul.
Ar mai fi și cele 30 de miliarde de euro (sau câți bani sunt până la urmă, că deocamdată văd că încep să scadă înainte să îi folosim) din PNRR și vine bugetul 2021 – 2027.
În principiu, deci, bani avem, problema este dacă avem oameni și proiecte. Chiar dacă sunt proiecte, rămâne problema forței de muncă.
Este nevoie de viziune, de strategie, de obținerea unui acord transparent pentru dezvoltarea României, nu la ca PNRR, care a fost făcut pe sub masă, nu discutat în România.”, a conchis reprezentantul AOAR.
