Principala cauza care conduce la cresterea datoriei publice este nevoia statului de a se imprumuta pentru a acoperi deficitul bugetar.
Deficitul bugetar, adica faptul ca veniturile incasate la bugetul de stat sunt mai mici decat cheltuielile.
Este absolut normal sa sa se intample lucrul asta cu deficitul bugetar, in conditiile in care cheltuielile au crescut si continua sa creasca, in special pe partea de salarii pentru bugetari, numar de bugetari, cresteri de pensii, noi pensii speciale, iar pe partea de venituri la bugetul de stat baza de impunere a fost spulberata - exista tot felul de scutiri, exceptii, tratamente preferentiale, a declarat, in exclusivitate pentru Risco.ro, avocatul Gabriel Biris, fost secretar de stat in Ministerul de Finante.
Nu trebuie sa mire pe nimeni situatia actuala si ea trebuie remediata, dar pentru asta e nevoie de vointa politica, sustine el.
”Avem un deficit structural urias”
”Trebuie sa intelegem ca datoria publica este in crestere in primul rand din cauza unui deficit bugetar urias, fie ca vorbim de 7%, fie de 9% din PIB (anul trecut am avut 10%, dar hai sa spunem ca anul trecut a fost o paranteza, cu pandemia).
Noi avem un deficit structural urias, adica avem costurile curente – salarii, pensii, utilitati semnificativ mai mari decat veniturile.
Pe termen scurt nu se intrevede nicio schimbare: vedem ce spun politicienii acum – se doreste cresterea pensiilor, a alocatiilor, se mai vine si cu niste pensii speciale pentru primari, dar nu se elimina nicio scutire fiscala si nu se face mai nimic pentru a imbunatati colectarea.”, a explicat Gabriel Biris, in exclusivitate pentru Risco.ro.
Rata mica a colectarii de T.V.A.
”Solutia pentru a opri indatorarea tarii la foc continuu este reducerea deficitului bugetar. Iar reducerea deficitului bugetar nu poti sa o faci decat actionand concertat, simultat, in mai multe directii:
Pe de o parte, stoparea cresterii cheltuielilor la bugetul de stat, pe de alta, eliminarea scutirilor fiscale si imbunatatirea colectarii.
Nu trebuie sa uitam ca in continuare noi avem un grad foarte mic de colactare: colectam foarte putin din ceea ce am putea sa colectam. In momentul in care avem rata colectarii la T.V.A. de 65%, iar bulgarii au 90%, iti pui o problema: de ce la noi nu functioneaza?
In Romania nu exista politica pentru ca astfel de probleme sa fie rezolvate, pentru ca nu se doreste sa fie deranjati cei care fura, nu e mare lucru.”, arata Biris.
Categoriile scutite de la plata obligatiilor catre stat
”Nu exista nicio diferenta intre un evazionist si un scutit fiscal, din punct de vedere al veniturilor bugetare, pentru ca niciunul nu plateste.
Din punct de vedere al respectarii legislatiei, da, unii au capacitate de lobby si determina politicienii sa le dea scutiri, altii pur si simplu isi cumpara protectia si nu platesc impozite.
De exemplu, apropo de impozitul pe salarii si contributii, jumatate de milion de angajati nu platesc impozit pe salarii si contributia la sanatate, dar beneficiaza de asigurari de sanatate. Ma refer la angajatii din constructii si productia de materiale de constructii.
Pe urma, programatorii din IT sunt scutiti de plata impozitului pe salarii.
Din numarul total de companii din Romania, 95% nu platesc impozit pe profit, pentru ca fie sunt microintreprinderi, fie sunt hoteluri si restaurante mari, care sunt scutite de impozitul pr profit pentra ca platesc un derizoriu impozit specific.
Apoi, un numar de probabil jumatate de milion de contribuabili care obtin venituri din activitati independente – tot ce inseamna profesii libere, PFA, PFI, platesc contributia la sanatate la salariul minim, dar beneficiaza de aceeasi asigurare ca angajatii carora li se opreste o asigurare calculata la salariul brut.
Aceeasi situatie este cu cei care primesc drepturi de autor si nu salarii – aceeasi poveste: avem tot felul de speciali, si pe partea de pensii speciale, dar si cand vine vorba de plata impozitelor.”, potrivit fostului secretar in Ministerul de Finante.
Costuri mari pentru imprumuturile externe
”Si nu e vina contribuabililor aici, ci a politicienilor care au mers pe o politica de ‘divide et impera’ (dezbina si stapaneste) si ne-au separat in tagna oamenilor normali si a celor speciali.
Cand eu am spus ca nu este normal ca eu sa platesc pentru contributia la sanatate de trei ori mai putin decat secretara mea, s-au suparat niste avocati pe mine, si niste notari si altii.
Cat priveste cresterea ponderii datoriei externe pe termen scurt in total, reprezinta un risc in masura in care capacitatea Romaniei de a se refinanta, adica de a rostogoli imprumuturile, nu se pastreaza.
Adica, daca Romania, Doamne-fereste, vede un downgrade la junk (deprecierea riscului de tara), va fi mult mai greu sa ne imprumutam si oricum mult mai scump.
Oricum noi ne imprumutam la dobanzi mult mai mari decat vecinii nostri. Rostogolirea datoriei externe depinde foarte mult de capacitatea de a emite noi obligatiuni, de a gasi cumparatori pentru aceste titluri, iar asta depinde foarte mult de pastrarea investment grade.
Trebuie sa tinem cont de faptul ca, sub presiunea inflatiei, costurile cu dobanzile cresc in toata lumea si probabil ca nu o sa ne mai intalnim cu dobanzile de pana acum. Nu stiu insa si in ce masura va scadea disponibilitatea pentru finantari.
In orice caz, pentru Romania, daca ne pierdem investment grade, va fi foarte dificil sa isi refinanteze datoria pe termen scurt. Dar, daca actualele conditii se pastreaza pe termen scurt-mediu, probabil ca nu va fi o problema, chiar daca finantarea se va face la costuri mai mari.”, a conchis Gabriel Biris.
