Intreprinderile mici si mijlocii din Romania – IMM privesc cu retinere la evolutia mediului de afaceri din tara noastra.
Efectele negative ale pandemiei asupra economiei romanesti, coroborate cu incapacitatea factorilor de decizie de a lua masuri care sa impulsioneze operatorii economici, pentru a depasi criza, sunt vazute ca principalele amenintari asupra desfasurarii activitatii IMM-urilor intre-un mediu propice.
Trebuie precizat ca doar 7,90% dintre managerii intreprinderilor mici si mijlocii din tara naostra se asteapta la o evolutie a mediului de afaceri favorabila dezvoltarii business-urilor lor.
Scaderea cererii interne, principalul pericol
Foarte important, principala incertitudine legata de evolutia viitoare a mediului de business este scaderea cererii interne, semnalata de aproape jumatate dintre IMM-uri: 46,59%, asa cum se arata in editia a 19-a a Cartii Albe a IMM-urilor din Romania, lansata joi, 30 septembrie 2021, de CNIPMMR – Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania.
Or, scaderea cererii a fost identificata de economisti de prestigiu din Romania si de pe plan international ca fiind una din principalele amenintari asupra economiilor, in contextul pandemic si post-pandemic.
Trebuie amintit faptul ca, in 2020, anul pandemiei, CNIPMMR si mai multe organizatii ale mediului de afaceri din Romania au propus crearea unui Grup de criza economica, la care sa adere toti cei care puteau contribui la solutii: Guvernul Romaniei, partidele politice din Parlament, bancheri, mediul de afaceri.
Lipsa unei strategii nationale
“Specialistii din domeniile strategice, impreuna cu antreprenori si lideri de companii cu impact in economie ar trebui sa colaboreze activ pentru a realiza o strategie nationala pentru ca dupa trecerea crizei medicale sa nu avem de-a face cu pagube iremediabile ale economiei romanesti (...).
Asa cum mai multe tari au anuntat masuri economice care sunt deja dublu-digit din PIB-ul anual al acelor tari, si Guvernul Romaniei ar trebui sa pregateasca masuri corelate cu acest nivel de pana la 15% din PIB, ca suport direct al statului, deci prin injecții de cash si forme de garantare a creditarii economiei, inclusiv pentru gospodariile/persoanele afectate, precum si marirea semnificativa a investitiilor publice – peste nivelul initial bugetat pentru 2020 – investitii care pot ajuta la repornirea economiei si crearea de locuri de munca, atat pe zona de infrastructura mare, unde Romania oricum este inca deficitara, cat si in directia digitalizarii sistemului public, a continuarii debirocratizarii si a dezvoltarii de proiecte de e-guvernare, nu doar prin masuri de genul amanarii platii taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice si juridice, care pot ajuta temporar, dar sunt masuri paleative si nu vor preveni colapsul multor companii, in acelasi timp ele nereprezentand un suport material din partea statului roman (...).
Prabusirea cererii din cauza lipsei de cash ar insemna prabusirea economiei in ansamblu!”, arata avertizarea mediului de afaceri.
Influente negative asupra activitatii IMM-urilor
Pozitia antreprenorilor nu s-a schimbat si Cartea Alba a IMM-urilor din Romania precizeaza ca principalele evolutii contextuale cu influenta negativa asupra activitatii IMM-urilor au fost, din punctul acestora de vedere: pandemia de coronavirus – 67,74%, birocratia excesiva – 39,96%, predictibilitatea redusa a mediului pentru IMM-uri – 39,61%, politicile statului de sprijinire a firmelor si populatiei in contextul actual – 38,53%, insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a gestiona problemele economice – 34,41%.
Iar incertitudinile evolutiilor viitoare, semnalate in 51,08% din IMM-uri, in afara de scaderea cererii interne, sunt anticipate a fi: pregatirea si mentinerea personalului (43,55%), birocratia (41,94%), concurenta neloiala (40,86%), cresterea nivelului cheltuielilor salariale (35,66%), fiscalitatea excesiva (30,82%) - sunt principalele dificultati in activitatea IMM-urilor.
Trebuie subliniat faptul ca 31,53% dintre managerii IMM-urilor nu intentioneaza sa acceseze fondurile structurale in 2021, iar 46,59% dintre IMM-uri estimeaza ca se vor autofinanta in anul 2021.
