Grupul celor mai puternic industrializate tari a decis, in reuniune de urgenta, sa injecteze 5000 de miliarde de dolari in pietele financiare in incercarea de a stabiliza si minimiza efectele pandemiei Covid-19. Oficialii s-au angajat de asemenea sa mentina fluxul transfrontalier de bunuri si servicii, sa rezolve perturbarile care afecteaza lanturile globale de aprovizionare si sa faciliteze comertul international.
G20 va face „tot ceea ce ii sta in puteri”
De asemenea, Donald Trump a subliniat necesitatea ca partenerii din G 20 sa imparta informatiile cu privire la cercetarea privind Covid-19, in contextul in care Statele Unite inregistreaza un numar foarte mare de infectii cu acest virus. Pentru a sublinia gravitatea situatiei, grupul a anuntat, intr-o declaratie comuna, ca „va face tot ceea ce-i sta in puteri” pentru a combate actuala epidemie.
Liderii europeni, in dezacord
O veste mai putina buna a venit insa de la summitul liderilor europeni de ieri, unde principalii lideri au avut numeroase divergente de opinii pe tema celor mai bune masuri privind stoparea pandemiei de coronavirus. Astfel, Angela Merkel a declarat ca nu este de acord cu folosirea eurobondurilor, desi Emmanuel Macron precizase ca le favorizeaza, in vreme ce Germania si Olanda au refuzat mijloacele comunitare pentru iesirea din criza, pozitie la care s-au raliat apoi si Austria si Finlanda, aceste tari preferand exploatarea mijloacelor nationale, cu atat mai mult cu cat limita de deficit bugetar de 3% a fost suspendata pentru fiecare in parte.
Planul Marshall post-coronavirus, suspendat?
Reuniunea prin videoconferinta era pe cale sa se incheie cu un esec, statele care doreau un nou plan Marshall pentru Europa, conduse de Spania, lovindu-se de rezistenta ferma a celor din grupul germano-olandez. In cele din urma, dupa numeroase contre si neintelegeri, ministrii statelor europene vor dispune insa de un termen de inca 15 zile pentru a face noi propuneri privind un plan comun de salvare a economiei europene. In esenta, disputa s-a purtat intre statele din nord, care doresc ca fiecare stat sa se descurce pe cont propriu, si cele din sud, care cauta exact contrariul.
