Managerii din economia românească se așteaptă la noi creșteri de prețuri în perioada ianuarie-martie 2022, potrivit anchetei de conjuctură realizate de Institutul Național de Statistică.
Astfel, pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni – sold conjunctural +39%.
Trebuie precizat că soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
Comerțul, serviciile și construcțiile, scumpiri mai mult ca sigure
Și în ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere accentuată a acestora – sold conjunctural +49%.
Iar managerii societăţilor comerciale estimează o creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul, sold conjunctural +39%.
În plus, conform opiniei managerilor, și preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor din zona serviciilor vor avea tendinţă de creștere - sold conjunctural +23%.
INS precizează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS.
Cauza, prețurile din energie
Estimările BNR indica un vârf al dinamicii inflației de 8,6 % în iunie 2022, urmat de o descreștere până la 5,9 % în decembrie 2022 și apoi la 3,3 % în septembrie 2023 – ușor sub limita de sus a intervalului țintei, dar banca centrală este cunoscută pentru evaluările mai degrabă conservatoare în ceea ce privește evoluția prețurilor de consum.
De menționat că un membru al Consiliului de Administraţie al BNR, Cristian Popa, într-un articol care va fi publicat pe blogul Opinii BNR, arată că mai mult de jumătate din rata inflaţiei consemnată în luna decembrie a anului trecut este atribuită efectelor directe ale preţurilor energetice.
”Natura şocului inflaţionist contează: din 8,2% (rata inflaţiei din decembrie), 4,2% este atribuit efectelor directe ale preţurilor energetice, deci peste jumătate.
Trebuie spus că există preţuri ce nu pot fi controlate de BNR: cum ar fi preţul la gaze, electricitate sau cele administrate (preţul unui bilet de tramvai sau al ţigărilor de exemplu), cu acestea banca centrală nu poate duce un război, pentru că instrumentele sale au foarte puţină influenţă, spre deloc, asupra acestor preţuri. Însă nici abstracţie de ele nu poate face”, a arătat Cristian Popa, în articolul ”Lupta cu inflaţia continuă”.
Inflaţia poate deveni distructivă
” O anumită doză de tratament este necesară, riscul fiind transferul costurilor mari la energie în tot coşul de produse de consum şi dezancorarea aşteptărilor inflaţioniste (...).
Depăşiri mari, pe perioade lungi de timp nu pot fi însă tolerate, şi impun o reacţie fermă din partea băncii centrale. Pentru că altfel, prin lipsa reacţiei, s-ar permite instalarea inflaţiei generalizate şi s-ar pierde încrederea publicului (...)”, mai arată Popa.
El susţine că inflaţia poate deveni distructivă, dacă îi este permis să scape de sub control şi să atingă niveluri înalte.
Nota de plată a inflaţiei se achită prin scumpirea bunurilor şi serviciilor și o plătesc cu preponderenţă cei cu venituri fixe, ce nu se ajustează rapid în sus, dar şi cei ce au economisiri bancare sau deţineri monetare, ”la ciorap”, sau în instrumente cu venit fix.
”Pentru un rezultat optim mai mulţi decidenţi trebuie să îşi unească forţele: este nevoie de revenirea la disciplina fiscală, politicile fiscale trebuie normalizate; politicile din domeniul energiei precum înverzirea sistemelor energetice, dar nu numai, trebuie atent analizate şi revizuite: în episodul actual sunt cauza şocului inflaţionist; iar în general, producătorii de bunuri şi servicii trebuie lăsaţi să îşi facă treaba: nenumăratele bariere, birocratice şi nu numai, ridicate în calea ofertei agregate trebuie reduse”, a mai spus Cristian Popa.
