De la carucioarele sufocate de faina, malai, drojdie si hartie igienica, la cozile interminabile in statiile peco de saptamana trecuta, romanii au trecut la goana dupa ulei in supermarketuri, de la sfarsit de saptamana. Urmele comunismului, trauma pandemiei, contextul international si razboiul de la granita sunt factorii care determina un comportament irational de cumparare. Printre efectele acestui comportament se numara alimentarea speculei si accentuarea fenomenului risipei alimentare. Maratonul carburantilor si acum al uleiului alimentar sunt explicate, la nivel psihologic, de incertitudinile legate de viitor, teama, instinctul de aparare si de conservare.
Numai ca, ne facem mai mult rau singuri. Piata functioneaza pe principiul cerere-oferta. Cu cat cererea este mai mare, cu atat mai mult este influentat pretul. Cand oamenii dau buzna in benzinarii sa isi faca rezerve sau umplu camarile cu fainoase si ulei, nu ar trebui sa-i mire ca intr-un timp foarte scurt preturile cresc. Explicatia este matematica, dar majorarile de pret le dau unora apa la moara. De ce o sticla de spirt costa astazi 4 lei, iar in primavara anului 2020 ajungea la 15 lei sau mai mult? De ce pretul mastilor de protectie a sarit de la 50 de bani la 5 lei si acum s-a intors in unele magazine online la 20 de bani? Raspunsul este simplu: preturile au influentate la momentul respectiv de cererea mare si specula.
Risipa alimentara in Romania si specula in momente tensionate
Conform datelor facute publice anul trecut de Ministerul Agriculturii, in Romania se arunca in fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mancare, ceea ce inseamna aproximativ 129 kg/cap de locuitor. Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% reprezinta mancarea gatita, 22% fructe, 21% legume. Desi din 2016 pana in 2020 risipa alimentara s-a mai redus, in pandemie s-a produs un nou dezechilibru.
De vina a fost comportamentul de cumparare irational. Cu toate ca au termen mai mare de valabilitate, produsele cumparate in exces, in timp scurt, au expirat inainte sa fie consumate. Comerciantii le-au vandut mai scump, din cauza cererii mari, iar din camara au ajuns direct la gunoi.
In vremurile de instabilitate, marcate de lipsa predictibilitatii, de zvonuri si panica indusa artificial, specula isi face loc cel mai usor. Si atentie, este un fenomen in lant. S-a anuntat majorarea pretului benzinei la 10 lei, de exemplu, dar acest lucru nu s-a intamplat peste noapte. Cu toate acestea, imediat preturile alimentelor au inregistrat cresteri. Motivul invocat? Cresterea costurilor de transport. Si oamenii l-au inghitit. Nu doar ca in supermarket pretul creste. Sunt comerciantii mici care isi fac stocuri uriase, iar apoi vand in cartiere si cu precadere in mediul rural, unde accesul catre marile magazine este mai dificil, la preturi exagerate. Pentru o presiune psihologica pe rafturi sunt amplasate mai putine produse si cu precadere cele cu un pret mai mare.
Rationalul a pierdut lupta in fata emotiilor, fake news-ului si presiunii generate de specula.
