Potrivit datelor cunoscute până la acest moment, diaspora română însumează aproximativ 4-6 milioane de oameni, în funcție de înțelesul termenului „român”. Printre ţările unde muncesc un număr semnificativ de conaţionali se numără Italia, Spania şi Marea Britanie. Întrucât cea mai mare parte a migranţilor s-au stabilit definitiv în statele unde lucrează, după o viaţă de muncă, persoanele în cauză doresc să aibe o imagine cât mai completă a drepturilor de pensie ce le revin. Deoarece o parte dintre aceştia, odată cu înaintarea în vârstă, aleg să revină în ţara natală, apar frecvent nelămuriri cu privire la relaţia dintre stagiul de cotizare şi perioadele de timp lucrate în afara României.
Astfel, persoanele care au lucrat legal, prin intermediul unui contract de muncă sau orice altă formă de organizare, în state membre UE sau care fac parte din Spațiului Economic European (inclusiv Elveţia), plătind contribuțiile sociale, vor putea beneficia de aşa numita pensie comunitară, însă fără a trece cu vederea faptul că, fiecare stat are propriul cadru legal cu privire la sistemul de pensii publice.
Ce înseamnă pensie comunitară?
Aşa cum menţionează CNPP, persoanele care au desfășurat activități profesionale în România și în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislației în vigoare din ţara noastră, cât și potrivit legislației celuilalt stat membru implicat.
Din perspectiva stagiului de cotizare, veniturile aferente pensiei se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale și confirmate ca atare de instituțiile competente ale acestora. În principiu, pensia va putea fi transmisă în lei sau în euro, în funcție de ţara unde se află solicitantul.
Cetăţenii români stabiliţi pe teritoriul altor state membre vor depune cererea de acordare a drepturilor de pensie la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu, adică locul permanent de ședere. Aceasta din urmă se va ocupa de toate demersurile necesare în colaborare cu instituția competentă din România. Prin urmare, angajaţii care doresc să se pensioneze nu trebuie să facă un drum suplimentar în România sau la instituția statului membru la a cărui legislație a fost supus ultima dată.
Totodată, Uniunea Europeană aminteşte celor interesaţi faptul că, vârsta legală de pensionare diferă de la un stat membru la altul. Aşadar, o persoană va fi considerată eligibilă odată cu împlinirea vârstei legale de pensionare stabilite de ţara unde a lucrat ultima dată. De asemenea, dacă avem în vedere drepturi de pensie și în alte țări, solicitantul va putea beneficia de veniturile corespunzătoare doar în momentul în care atinge vârsta legală de pensionare din țările respective.
Un aspect important, drepturile de pensie comunitară sunt calculate în funcţie de perioadele realizate în fiecare stat membru, conform principiului “pro rata temporis”. Cu alte cuvinte, dacă solicitantul a lucrat în mai multe state, vor fi adunate intervalele de timp corespunzătoare, stabilindu-se astfel pensia teoretică, adică suma ce ar trebui plătită dacă toate contribuțiile ar fi vărsate în fondul de pensii al solicitantului.
Persoanele interesate vor avea în vedere şi acordurile bilaterale la care România este parte, întrucât acestea pot stabili alte reguli de acordare a pensiei.
