Romanii si traditiile. De ce este Sfantul Andrei important?

Romanii si traditiile. De ce este Sfantul Andrei important?

Se poate spune orice despre romani, dar nu ca nu tin la traditii. Iar asta este foarte bine. Oamenii care nu isi cunosc sau, mai rau, isi reneaga trecutul, tind sa aiba probleme in ceea ce priveste viitorul. Evident, romanii nu isi pot permite asta, motiv pentru care rememorarea, an dupa an, a acestei traditii importante, este un lucru cat se poate de bun.

Misiunea Sfantului Andrei a fost trasa la sorti

Pentru a afla cum s-a ajuns, insa, ca acest personaj istoric sa devina Ocrotitorul Romaniei, sa vedem care este povestea sa. Astfel, Sfantul Andrei a aflat despre intruparea Mantuitorului de la Sfantul Ioan Botezatorul, luand apoi decizia de a-l urma pe Cel dintai. Sfantul Andrei, de altfel, deschide misionariatul cu privire la Hristos, spunand fratelui sau Simon (Petru) ca L-a aflat pe Mesia: „Acesta a gasit intai pe Simon, fratele sau, si i-a zis: am gasit pe Mesia (care se talcuieste: Hristos). Si l-a adus la Iisus.” (Ioan 1, 41, 41)

Aici, in acest episod, prin urmare, se afla germenii importantei activitati duse de Sfantul Andrei intru crestinarea neamurilor. Aceasta a inceput dupa Inaltarea Domnului la cer si dupa Cincizecime, cand Sfintii Apostoli au tras la sorti si au mers in toata lumea, pentru propovaduirea Evangheliei, adica pentru a duce mai departe „Vestea cea Buna” a mantuirii in Iisus Hristos. Potrivit Traditiei Bisericii, Sfantului Andrei i-a cazut sortul sa mearga in Bitinia, Bizantia, Tracia si Macedonia, cu tinuturile din jurul Marii Negre, pana la Dunare si Scitia (Dobrogea) si pana in Crimeea, de unde si legatura sa cu teritoriul actualei Romanii.

Respectarea acestei traditii omogenizeaza cultura romaneasca

Traditia sarbatorii Sfantului Andrei a suferit insa multe schimbari de-a lungul timpului, unele pierdute in negura vremurilor. Astfel, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, desi este o sarbatoare in esenta crestina, practicile populare sunt pagane si se trag de la o asociere a apostolului lui Iisus cu o divinitate dacica, Santandrei. Aceasta zeitate era sarbatorita in prima zi a Anului nou dacic, traditia populara spunand ca in noaptea de 30 noiembrie se deschid mormintele si se intorc spiritele animalelor, de unde si asocierea facuta in ultimii ani intre noaptea Sfantului Andrei si noaptea de Halloween. Astfel, in decursul timpului, in incercarea de a se proteja de aceste influente malefice, romanii au inceput sa puna usturoi la geamuri, usi si in general in toate locurile prin care se credea ca spiritele rele pot patrunde.

O alta traditie legata de sarbatoarea Sfantului Andrei spune ca daca in aceasta noapte cerul este senin, iarna va fi blanda, in caz contrar urmand trei luni dificile din punct de vedere atmosferic.

Nu in ultimul rand, trebuie spus ca celebrarea acestei importante traditii pe intreg teritoriul Romaniei a ajutat la conturarea identitatii neamului, precum si la pastrarea ei, in acelasi mod in care a facut-o, spre exemplu, folosirea limbii romane in toate formele sale. An dupa an, prin urmare, cu cat mai multi romani participa la aceasta sarbatoare, cu atat mai important este acest lucru pentru intreaga civilizatie si cultura romaneasca.