Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat joi că România încheie 2021 cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB, sub ținta de deficit bugetar stabilită la începutul anului, de 7,13% din PIB.
Trebuie precizat că România a avut în trimestrul III al anului trecut, ultimul pentru care au fost publicate date la nivel european, al treilea cel mai mare deficit bugetar raportat la produsul intern brut – PIB dintre țările membre UE.
Comparația este realizată conform datelor ajustate sezonier, potrivit statisticilor publicate recent de Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene.
Doar Malta și Spania peste noi
Cu 7,1% procent al deficitului bugetar din PIB, țara noastră a fost depășită doar de Malta, cu 8,1% și Spania, cu 7,3%.
Alte țări care au avut situații apropiate de România sunt Belgia, cu 6,6% din PIB deficit bugetar, Cehia, cu 6%, Franța și Ungaria cu un procent de 5,6%.
Media țărilor membre UE în trimestrul III 2021 a fost de 3,7%, iar zona euro a consemnat o rație de 4%, potrivit datelor ajustate sezonier.
În trimestrul III din 2021, cele mai multe țări membre ale blocului comunitar au continuat să raporteze venituri bugetare mai mici decât cheltuielile, adică deficit bugetar. Singura care a raportat excedent a fost Danemarca – plus 2,7%, în timp ce pentru țări precum Grecia, Croația, Italia și Cipru nu există încă date disponibile.
Eurostat notează că pot fi consemnate reduceri semnificative ale deficitelor în comparație cu trimestrul anterior din 2021 (aprilie-iunie), dar că discrepanțele dintre venituri și cheltuieli, în favoarea celor din urmă, se păstrează încă la niveluri mai mari decât în perioada de dinaintea pandemiei.
Pandemia influențează încă veniturile și cheltuielile publice
Deși atât nivelul veniturilor cât și al cheltuielilor continuă să fie puternic influențate de politicile de răspuns la pandemia Covid-19, veniturile au crescut, cheltuielile au scăzut, iar avansul economic a fost mai puternic în trimestrul III din 2021, în țările blocului comunitar, în comparație cu trimestrul anterior al anului trecut.
Astfel, veniturile guvernamentale totale în zona euro au ajuns la 47% din PIB, în trimestrul III 2021, în creștere față de nivelul de 46,8% consemnat cu un trimestru în urmă. În date brute, ajustate sezonier, veniturile guvernamentale în zona euro s-au majorat cu nu mai puțin de 53 de miliarde de euro, de la un trimestru la altul.
De cealaltă parte, cheltuielile guvernamentale au scăzut în trimestrul III la 51% din PIB, de la 53,2% din PIB în perioada aprilie-iunie, fiind mai mici cu 14 miliarde de euro.
Pe totalul blocului comunitar, veniturile guvernamentale au reprezentat 46,5% din PIB în trimestrul III din 2021, păstrându-și nivelul din trimestrul II.
Iar cheltuielile guvernamentale au reprezentat 50,2% din PIB, o reducere față de nivelul de 52,3%, consemnat în trimestrul II.
Grad extrem de redus al colectării
În context, trebuie precizat că România înregistrează de ani de zile cel mai mic nivel al veniturilor guvernamentale, raportate la PIB, din întreaga Uniune Europeană, cu excepția Irlandei, țară cunoscută ca având statutul de paradis fiscal, cu precădere pentru companiile din zona IT și tehnologie.
Astfel, în condițiile în care media europeană este de peste 45%, gradul de colectare în România a fost în medie, în ultimii 20 de ani, aproximativ de 33%.
”Ne-ar fi plăcut şi nouă să avem un deficit de 5%, dar ce făceam, nu plăteam salariile şi pensiile sau salariile din Sănătate? Am reuşit să reducem deficitul pe 2021. O să reducem deficitul şi pe 2022, dar lupta împotriva inflaţiei se face pe mai multe fronturi.”, a spus Adrian Câciu, potrivit Agerpres.
El a admis că deficitul ar mai putea fi redus şi printr-o colectare mai bună a veniturilor: ”Iată, în ultima Ordonanţă cu plafonarea şi compensarea, aţi observat că am găsit încă 3 miliarde de lei în plus la venituri din dividendele companiilor de stat”, a menţionat ministrul de Finanțe.
