România este țara membră UE din regiune care suportă cele mai grave consecințe legate de explozia costului de îndatorare, în urma războiului din Ucraina.
Percepția investitorilor asupra riscului suveran al României s-a deteriorat abrupt începând cu data de 1 martie, după începerea războiului, costurile la care țara noastră se împrumută fiind în plină tendință puternic crescătoare.
Trebuie precizat că România se împrumuta încă de anul trecut la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană și din regiune, iar deterioararea situației geo-politice din Europa de Est și Sud-Est nu a făcut decât să agraveze situația.
Cotațiile CDS au explodat
Astfel, cotațiile titlurilor CDS (Credit Defaul Swaps) în dolari, cu maturitatea de 5 ani, asociate riscului de țară al României, au ajuns 139,58 puncte de bază, în data de 16 martie 2022, în condițiile în care la sfârșitul anului trecut erau la nivelul 76,31 puncte de bază, potrivit ratingului Standard&Poor’s.
Faptul că investitorii nu mai sunt dispuși să finanțeze țara noastră decât în schimbul unor dobânzi uriașe este un semnal al deprecierii încrederii acestora și al creșterii riscului suveran de țară.
Pentru comparație, titlurile CDS ale țărilor din regiune se află în aceeași dată la nivelul 100 – Ungaria (48,56 la 31 decembrie 2021), 80,18 – Polonia (40,61 la finele lui decembrie), 60,29 – Bulgaria (50,49) și 41,37 – Cehia (36,50), potrivit ASF.
România și Polonia sunt țările în care percepția investitorilor asupra riscului de credit s-a deteriorat grav pe data de 1 martie, după începerea războiului din Ucraina.
Spre deosebire de Polonia, însă, în România costul îndatorării era pe o tendință ascendentă și înainte de război și a continuat să crească și la jumătatea lunii martie.
Deficitele gemene
Deteriorarea abruptă a situației geo-politice a adus și o creșterea costurilor de îndatorare pentru toată regiunea.
La această situație însă, România vine cu caracterul particular ale economiei sale, afectată de grave dezechilibre macroeconomice, fiind singura țară din Europa de Sud Est cu deficite gemene importante (de cont curent și fiscal).
În timă ce Bulgaria și Cehia au avut o evoluție liniară, ușor crescătoare, a riscului de țară, de la începutul anului și până în prezent, Ungaria, a consemnat, similar României, două salturi importante, atât la jumătatea lunii februarie, înainte de începerea războiului, cât și la jumătatea lunii martie, după șocul inițial al deteriorării situației geo-politice.
Evoluție comparativă
Evoluția titlurilor CDS pentru țările din regiune de prezintă astfel:
31 Decembrie 2021: România - 76,31, Polonia – 40,61, Ungaria – 48,56, Bulgaria – 50,49, Cehia – 36,50.
17 Ianuarie 2022: România – 77,31, Polonia – 40,63, Ungaria – 48,56, Bulgaria – 50,51, Cehia – 36,54.
16 Februarie 2022: România – 90,12, Polonia – 45,54, Ungaria – 60,42, Bulgaria – 50,49, Cehia - 36,51.
25 Februarie 2022: România – 90,13, Polonia – 45,46, Ungaria -60,36, Bulgaria – 50,59, Cehia – 36,57 (pe 24 februarie Rusia a invadat Ucraina).
1 Martie 2022: România – 119,67, Polonia – 80,26, Ungaria – 60,36, Bulgaria – 53,62, Cehia – 37,71.
16 Martie 2022: România – 139,58, Polonia – 80,18, Ungaria - 100, Bulgaria – 60,29, Cehia – 41,37.
Aproape de junk
România este și singura țară membră UE din regiune care, potrivit Standard&Poor’s, are un rating de țară de BBB -, cel mai aproape de categoria ”junk”, nerecomandată investitorilor.
Ungaria și Bulgaria se află la BBB, în timp ce Polonia are un rating de țară de A-, iar Cehia AA-.
Trebuie menționat că CDS-urile sunt instrumente derivate de pe piața de capital care permit transferul riscului de credit. Astfel, cel care vinde un CDS – credit default swap – se obligă să acopere pierderile atunci când debitorul intră în incapacitate de plată.
La nivelul unui stat, CDS-urile reflectă prețul riscului de țară. În consecință, cu cât CDS-urile cresc, cu atât costul de finanțare al țării se majorează.
De precizat că piața pe care se tranzacționează aceste contracte nu este reglementată.
