Cunoasteti visul de aur al omenirii: munca putina si distractie cat cuprinde. Inca de pe vremea imperiilor decadente, cand conducatorii leneveau la adierea frunzelor de palmier fluturate de paji si pana la viitorul apropiat, cand robotii vor face treaba oamenilor, acesta a fost mereu idealul majoritatii.
Inca un pas, mic, este adevarat, pana la acel moment a fost facut in urma cu cateva zile, cand un grup de politicieni europeni de stanga le-a trimis o scrisoare cancelarului german Angela Merkel, premierului britanic Boris Johnson, celui spaniol, Pedro Sanchez, dar si altor lideri, in care solicitau trecerea la saptamana de lucru de 4 zile.
La scurt timp, aceasta idee a patruns si in Romania, prin vocea economistului sef al Bancii Nationale, Valentin Lazea, care propune o saptamana de lucru de 4 zile, este adevarat, numai pentru bugetari, dar si reducerea cu 20% a salariului acestora.
Salariile bugetarilor, marul „otravit” al economiei romanesti
Declaratia oficialului BNR necesita insa clarificare. Astfel, Valentin Lazea a facut aceasta declaratie ca o solutie pentru reducerea deficitului bugetar de anul viitor, dar si pentru evitarea unui somaj in randul bugetarilor.
„Isi va permite statul sa concedieze bugetari si sa adauge someri din sectorul de stat la somajul deja crescut din sectorul privat? Este un mare semn de intrebare daca isi va permite acest lucru. Se pot imagina solutii pentru bugetari – pentru ca nu este deloc normal ca salariul mediu bugetar sa fie mai mare decat in mediul privat”, a declarat Lazea.
Iesirea oficialului BNR nu a ramas insa fara ecou. La scurt timp, in contextul in care PNL a facut ieri public programul sau de guvernare, ministrul Economiei a declarat transant ca in respectivul document nu se vorbeste despre taierea salariilor bugetarilor, dar, „cu certitudine, salariile demnitarilor vor fi inghetate”. O declaratie destul de vaga pe un subiect, sa recunoastem, mai mult decat sensibil, in conditiile in care decalajul dintre veniturile din mediul privat si cel de stat continua sa creasca. Chiar si in cea mai tulbure perioada din punct de vedere economic din ultimii 10-12 ani.
Ar ajuta cu ceva saptamana de lucru de 4 zile?
Dincolo de implicatiile socio-politice ale acestei propuneri, merita sa vedem daca o saptamana de lucru de 4 zile ar avea, intr-adevar, sens din punct de vedere economic. Dupa toate experientele crizelor economice precedente, insa, o astfel de solutie este contra-intuitiva, pentru ca dintr-o criza financiara se iese intotdeauna cu mai multa munca si nu cu mai putina.
Dincolo de aceasta observatie, insa, specialistii cantaresc deja de ceva vreme beneficiile saptamanii de lucru de 4 zile, in raport cu neajunsurile unei astfel de solutii. Astfel, printre beneficii regasim cresterea productivitatii, o mai mica amprenta de carbon per angajat, in vreme ce programul comprimat si costul mai ridicat al muncii de acasa, spre exemplu, se numara printre aspectele considerate negative.
Daca omenirea, in general si Europa, in particular, vor face trecerea in viitorul apropiat spre acest sistem de lucru ramane insa de vazut. Sigur este insa ca o astfel de schimbare ar genera efecte sistemice, greu de prevazut, cu consecinte asupra a generatii intregi. La fel cum s-a intamplat, de altfel, atunci cand s-a adoptat, la presiunea puternicelor sindicate britanice, actuala saptamana de lucru de 5 zile si deja celebrul weekend. Dar asta este deja istorie. O istorie pe care o traim si construim, iata, in prezent cu totii.
