Banca Nationala a Romaniei avertizeaza, in ultimul Raport asupra stabilitatii financiare, publicat in decembrie 2021, ca posibilul esec al abdorbtiei fondurilor europene a devenit un risc sistemic ridicat pentru economia romaneasca, cu evolutie in crestere.
Astfel, de la data Raportului anterior, conditiile macroeconomice la nivel global au cunoscut o imbunatatire, dar situatia epidemiologica s-a deteriorat ca urmare a aparitiei unor noi variante de coronavirus si a ratei scazute de vaccinare in special in tarile emergente.
In plus, majorarea preturilor din sectorul energetic, precum si perturbarile lanturilor de productie au creat noi presiuni asupra economiilor deja afectate de criza medicala.
Evolutiile recente arata necesitatea intensificarii eforturilor de tranzitie la un model de crestere economica durabil, favorabil mediului si eficient energetic, apreciaza BNR.
Spatiu fiscal limitat
Similar Raportului anterior, a fost identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de mentinere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 si crizei energetice.
Un risc sistemic nou este insa cel privind intarzierea reformelor si a absorbtiei fondurilor europene, in special prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR).
Dat fiind spatiul fiscal limitat, imbunatatirea modelului de crestere economica si, implicit, reducerea vulnerabilitatilor structurale pot fi realizate prin cresterea eficientei absorbtiei fondurilor europene si implementarea reformelor stabilite in PNRR.
Romania ramane, in continuare, deficitara in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene. Gradul de absorbtie a fondurilor europene structurale si de investitii alocate prin programele operationale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 este doar jumatate.
Romania, sub media tarilor din regiune in privinta absorbtiei
Romania se situeaza sub media europeana (61 la suta) si a tarilor din regiune in ceea ce priveste gradul de absorbtie a fondurilor europene (66,3 la suta, media tarilor Bulgaria, Cehia, Ungaria si Polonia).
Mai mult, Romania a demarat si atragerea de fonduri pentru exercitiul financiar curent (derulat in perioada 2021-2027), fondurile structurale si de investitii alocate prin aceste programe fiind chiar mai mari decat cele anterioare (38,3miliarde euro, comparativ cu 34,7 miliarde euro).
Romania are de implementat si masurile necesare utilizarii fondurilor puse la dispozitie prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, Comisia Europeana avizand favorabil in luna septembrie 2021 si, ulterior, Consiliul Uniunii Europene in luna octombrie 2021. Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) in valoare de 29,2 miliarde euro.
Investitiile avute in vedere a fi realizate prin intermediul acestor programe sunt de natura a sustine un model de crestere sustenabil pe termen mediu si lung. Din alocarile totale pentru reforme si investitii incluse in PNRR, 41 la suta sunt alocate ajustarilor necesare tranzitiei catre o economie favorabila mediului si reducerii efectelor schimbarilor climatice, in timp ce 21 la suta sunt pentru digitalizare.
Impactul investitiilor verzi
Realizarea investitiilor verzi prin atragerea de fonduri europene este estimata a avea un impact pozitiv cumulat mediu pe urmatorii 6 ani intre 1,9 si 2,3 puncte procentuale asupra cresterii economice, iar efectul atragerii tuturor resurselor europene s-ar situa la 5,7 puncte procentuale in acelasi interval, conform estimarilor CNSM - Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala.
Avand in vedere parcursul reformelor economice din ultimii ani, instabilitatea politica si capacitatea institutionala redusa alimenteaza riscul de intarziere a implementarii acestor programe cu efecte negative importante asupra economiei si sistemului financiar.
Asa cum s-a fundamentat in materialul Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala pentru sustinerea finantarii verzi, demararea cu intarziere, chiar si de doi ani, a proiectelor de mediu (in anul 2024 fata de anul 2022) va reduce cu peste 33 la suta efectul total favorabil pe termen mediu asupra economiei romanesti.
Alte doua riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de mentinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global in contextul crizei energetice si al pandemiei COVID-19 si riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental.
