Teama de Leu – intre emotie si realism

Teama de Leu – intre emotie si realism

Teama de Leu – intre emotie si realism

Foto: Pixabay.com

De multa vreme leul romanesc nu a mai tinut prim-planul stirilor economice. Atunci cand cursul de schimb al leului ramane relativ constant fata de moneda unica sau are o tendinta de usoara apreciere, nu avem niciun subiect de breaking news.

In rarele momente in care variatia leului – si in special deprecierea sa fata de moneda unica – isi face aparitia, titlurile de gen breaking news incep sa inunde toata media. Aceasta se intampla pentru ca prin cursul de schimb romanii simt cel mai direct, abrupt si rapid ca ceva (neplacut) se intampla cu economia.

 

Ce aduce dezechilibre in economia romaneasca

 

 

In fapt, sunt doua ‘semnale’ care aduc dezechilibrele din economie in atentia omului obisnuit – cel care are de cumparat mancare, medicamente si haine pentru copii, are de platit facturi si eventual credite: inflatia si cursul de schimb.

Inflatia (sau indicele preturilor de consum, in limbaj economic) arata cat de mult s-au scumpit in medie bunurile de consum necesare unei familii medii din Romania, respectiv UE, tinand cont de ponderile aferente. Indiferent de consideratiile tehnice (de exemplu, faptul ca in calculul indicelui nu intra creditele, iar ponderile diverselor bunuri din cosul de consum evolueaza in timp si nu sunt neaparat reprezentative pentru fiecare individ in parte), atunci cand inflatia raportata este mai mare decat cresterea salariului sau pensiei, sau atunci cand dobanda le depozitele bancare este mai mica decat inflatia (desi din nou, din punct de vedere tehnic aceasta corelatie nu este tocmai corecta), romanii sunt nemultumiti.

Cu toate acestea, numarul celor care inteleg cu precizie semnificatia unei raportari de, sa zicem, 3,7% este redus. Desigur, cine s-a obosit sa citeasca putina economie stie ca asa cum hipertensiunea arteriala este numita ‘ucigasul tacut’ pentru ca poti trai cu aceasta afectiune fara sa iti dai seama de ea, pana cand iti afecteaza in mod grav viata, tot asa inflatia este numita ‘hotul tacut’ pentru ca efectiv fura din buzunarul fiecarui cetatean sume aparent mici, dar care adancesc disparitatile dintre bogati si saraci si ii fac pe cei cu venituri mici sa nu isi mai poata permite sa cumpere bunuri esentiale.

 

 

Totusi, pentru ca inflatia este o marime calculata de statisticieni si agregata pentru toate bunurile de consum, interpretarea ei scapa omului de rand, care percepe mai degraba cresterea pretului acelor alimente si servicii pe care le utilizeaza el in mod direct.

Din acest punct de vedere, cursul de schimb este o masura directa, care in consecinta are un impact mult mai clar si puternic in mintea oricui: daca ai de exemplu de platit rate la un credit in euro sau o chirie in moneda unica, iar leul s-a depreciat fata de euro, inseamna ca vei plati mai mult! Celelalte considerente: cu cat vei plati mai mult (probabil cu foarte putin, in termeni procentuali), la ce vei plati mai mult si alte intrebari similare cad pe planul secund. Variatia cursului de schimb are deci o componenta emotionala, mult mai importanta decat cea ‘tehnica’.

 

Inflatia si cursul de schimb regleaza dezechilibrele economice

 

In realitate, atat inflatia cat si cursul de schimb sunt mecanisme care vin sa regleze dezechilibrele acumulate in economie. Daca la un moment dat, spre exemplu, veniturile romanilor cresc fara ca acest lucru sa fie determinat de motive economice (de exemplu, investitii publice in infrastructura sau bani mai multi de la UE atrasi de Romania pentru proiecte de investitii), oamenii vor folosi o mare parte din acesti bani ‘in plus’ ca sa cumpere bunuri produse in Romania sau importate. Si daca in Romania nu se pot produce ‘in plus’ bunuri pentru a acoperi aceasta cerere suplimentara, pur si simplu bunurile existente se vor scumpi – generand astfel inflatie. Daca, in schimb, bunurile respective provin din import – ca majoritatea alimentelor si bunurilor de consum din Romania - aceste importuri se fac in euro folosind lei, asadar va creste in consecinta cererea de euro, deci ‘pretul’ monedei unice exprimat in lei, asadar vom vedea deprecierea leului.

Pana cand? Simplu: pana cand banii in plus obtinuti din salarii vor fi cu totul ‘furati’ de inflatie si deprecierea cursului de schimb. De aceea efectul deprecierii se vede mai ales in perioada de dinainte de Sarbatori, cand importatorii isi fac provizii mai mari in asteptarea vanzarilor in exces din preajma Craciunului.

Cealalta parte a motivatiei deprecierii leului tine de momentul anuntarii oficiale a unor dezechilibre macroeconomice (deficit comercial, de cont curent, deficit bugetar in crestere, suprize negative privind cresterea economica, etc), iar aceste corelatii sunt parte a componentei ‘emotionale’ a deprecierii care ii afecteaza pe traderii de valuta – si de obicei se manifesta pe termen scurt, intr-un interval de zile sau cel mult saptamani, dupa care lucrurile se regleaza.

Pe termen lung insa, de cate ori economia este fortata in mod artificial, supapele prin care presiunea din economie este eliberata se numesc inflatie si curs de schimb.

Tuesday, 26-November-2019
Autor: Dragos Cabat

Recomandari RisCo: