În ciuda angajamentelor luate de la nivel guvernamental privind o dezvoltare economică sănătoasă, investițiile publice continuă se să afle în suferință în România.
Astfel, volumul lucrărilor de construcții în zona clădirilor nerezidențiale și a construcțiilor inginerești a scăzut cu 10,5% în serie brută în perioada ianuarie – noiembrie 2021, în comparație cu intervalul de timp similar din 2020, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate scăderea este de 5,5%, precizează INS.
Sectorul rezidențial se dezvoltă rapid
De cealaltă parte, clădirile rezidenţiale au crescut cu 23,6%, în aceeași perioadă, potrivit statisticii oficiale.
Trebuie precizat că, în timp ce zona construcțiilor rezidențiale este asimilată investițiilor realizate de capitalul privat, clădirile nerezidențiale și construcțiile inginerești sunt asociate cu investițiile publice dezvoltate de Stat, pentru a oferi baza avansului economic.
Pe total, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în perioada ianuarie – noiembrie 2021, raportată la perioada similară din 2020, cu 1,2% în serie brută, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%.
Luna noiembrie 2021 a consemnat un avans lunar de 16,1% ca serie brută față de octombrie 2021, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 7,9%.
Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri astfel: clădirile nerezidenţiale (+20,7%), lucrările de construcţii inginereşti (+19,9%) şi clădirile rezidenţiale (+5,9%).
Regresul anual a continuat în noiembrie
În comparație cu noiembrie 2020, volumul lucrărilor de construcţii a crescut în noiembrie 2021 ca serie brută cu 3,9%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,0%.
Pe obiecte de construcţii clădirile rezidenţiale au crescut cu 42,9%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 6,7%, respectiv cu 4,4%.
Trebuie amintit faptul că România se confruntă, în ciuda importantelor alocări bugetare, cu nerealizarea programului de investiții publice, în lipsa depunerii unor proiecte care să acceseze aceste fonduri.
Pentru 2022, bugetul de stat prevede nu mai puțin de 88 de miliarde de lei alocați investițiilor publice, dar fără proiecte care să atragă acești bani riscul este foarte mare să pierdem fondurile europene.
Care sunt consecințele
Diferența între deficitul bugetar estimat a fi peste 7% din PIB în 2021 și cel real, care este puțin probabil să ajungă la sfârșitul anului la 6% din PIB, a apărut tocmai în urma nerealizării programului de investiții publice.
Astfel, la finele lui noiembrie 2021 erau atrase aproape 44 de miliarde de lei pentru investitii publice, fata de 69 de miliarde lei, cat s-a estimat la prima rectificare bugetara.
Implicațiile economice sunt importante, în condițiile în care lipsa investițiilor publice face ca dezvoltarea economică să treneze, mai mult, să fie susținută în continuare de consum, ceea ce duce la adâncirea dezechilibrelor din economia românească.
